Autore: Lewis Jackson
Data Di Creazione: 13 Maghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Ghjugnu 2024
Anonim
ZARA Try On HAUL 2021 | 10 Outfit Ideas Casual and Elegant | THE ALLURE EDITION
Video: ZARA Try On HAUL 2021 | 10 Outfit Ideas Casual and Elegant | THE ALLURE EDITION

Cuntenutu

Panoramica

A Stenosi si riferisce à u restringimentu o u bloccu di una arteria per via di l'accumulazione di una sostanza grassa chjamata placca (aterosclerosi). Quandu accade in l'arterie di u core (arterie coronarie), hè chjamata stenosi di l'arteria coronaria.

A Restenosi ("re" + "stenosi") hè quandu una parte di l'arteria chì era trattata prima per u bloccu torna à esse stretta.

Restenosi in-stent (ISR)

L'angioplastia, un tipu d'intervenzione coronaria percutanea (PCI), hè una prucedura aduprata per apre l'artere bloccate. Durante a procedura, un picculu scaffold metallicu, chjamatu stent cardiacu, hè guasgi sempre piazzatu in l'arteria induve hè stata riaperta. U stent aiuta à mantene l'arteria aperta.

Quandu una parte di l'arteria cù un stent si blocca, hè chjamata restenosi in-stent (ISR).

Quandu un coagulu di sangue, o trombu, si forma in una parte di l'arteria cù un stent, hè chjamatu trombosi in-stent (IST).

Sintomi di restenosi

A restenosi, cù o senza stent, si faci à pocu à pocu. Ùn pruvucarà sintomi finu à chì u bloccu sia abbastanza male per impedisce à u core di uttene a quantità minima di sangue chì hà bisognu.


Quandu i sintomi si sviluppanu, sò di solitu assai simili à i sintomi chì u bloccu originale hà causatu prima ch'ellu sia statu riparatu. Tipicamente questi sò i sintomi di a malattia coronaria (CAD), cume u dolore di u torace (angina) è a mancanza di respiru.

IST di solitu causa sintomi improvvisi è severi. U coagulu di solitu blocca l'intera arteria coronaria, dunque nisun sangue pò ghjunghje in a parte di u core chì furnisce, causendu un attaccu di core (infartu di miocardu).

In più di i sintomi di un attaccu di core, ci ponu esse sintomi di cumplicazioni cum'è insufficienza cardiaca.

Cause di restenosi

L'angioplastia in pallone hè a prucedura aduprata per trattà a stenosi coronaria. Si tratta di infilarà un cateteru in a parte ristretta di l'arteria coronaria. Espansione di u pallone nantu à a punta di u cateteru spinge a placca à u latu, aprendu l'arteria.

A prucedura danneghja i muri di l'arteria. U tessutu novu cresce in u muru feritu mentre l'arteria guarisce. À a fine, un novu rivestimentu di cellule sane, chjamatu endoteliu, copre u situ.


A restenosi accade perchè e pareti elastiche di l'arteria tendenu à rientre lentamente dopu esse state allargate. Inoltre, l'arteria si restringe se a crescita di u tessutu durante a guarigione hè eccessiva.

I stent di metalli nudi (BMS) sò stati sviluppati per aiutà à resistere à a tendenza di l'arteria riaperta à chjude mentre guariscenu.

U BMS hè piazzatu longu à u muru di l'arteria quandu u pallone hè gonfiatu durante l'angioplastia. Impedisce à i muri di ritruvassi, ma a nova crescita di u tissutu ferma in risposta à a ferita. Quandu troppu tessutu cresce, l'arteria cumincia à restringe, è a restenosi pò accade.

I stent elutanti di droghe (DES) sò avà i stent più aduprati. Anu ridottu significativamente u prublema di restenosi, vistu da i tassi di restenosi truvati in un articulu di u 2009 publicatu in Medicu di Famiglia Americana:

  • angioplastia in pallone senza stent: 40 per centu di i pazienti anu sviluppatu restenosi
  • BMS: 30 per centu hà sviluppatu restenosi
  • DES: sottu u 10 per centu hà sviluppatu restenosi

L'aterosclerosi pò ancu causà restenosi. Un DES aiuta à prevene a restenosi per via di a nova crescita tissutale, ma ùn influenza micca a cundizione sottostante chì hà causatu stenosi in primu locu.


A menu chì i vostri fattori di risicu cambienu dopu à u piazzamentu di u stent, a placca continuerà à accumulà in e vostre arterie coronarie, ancu in i stent, chì ponu purtà à restenosi.

Una trombosi, o coagulu di sangue, pò formassi quandu i fattori di coagulazione in u sangue venenu in cuntattu cù qualcosa chì hè stranu per u corpu, cum'è un stent. Fortunatamente, secondu a, IST si sviluppa solu in circa 1 per centu di i stent di l'arteria coronaria.

Cronologia per a restenosi

A restenosi, cun o senza piazzamentu di stent, si presenta tipicamente trà trè è sei mesi dopu à l'apertura di l'arteria. Dopu u primu annu, u risicu di sviluppà restenosi da un eccessu di crescita tissutale hè assai picculu.

A restenosi da CAD sottostante piglia più tempu per sviluppà, è u più spessu si verifica un annu o più dopu chì a stenosi originale sia trattata. U risicu di restenosi cuntinua finu à chì i fattori di risicu per e malatie cardiache sianu ridotti.

Sicondu a, a maiò parte di e IST si verificanu in i primi mesi dopu u stent placement, ma ci hè un picculu, ma significativu, risicu durante u primu annu. Prendere diluenti di sangue pò riduce u risicu di IST.

Diagnosticu di restenosi

Se u vostru duttore suspetta restenosi, usanu tipicamente unu di i trè test. Queste prove aiutanu à uttene informazioni nantu à a situazione, a dimensione è altre caratteristiche di un bloccu. Sò:

  • Angiograma coronaria. A tintura hè iniettata in l'arteria per rivelà blocchi è mostranu quantu benu u sangue scorri nantu à una radiografia.
  • Ultrasound intravasculare. L'onde sonore sò emesse da un cateteru per creà una maghjina di l'internu di l'arteria.
  • Tomografia di cuerenza ottica. L'onde di luce sò emesse da un cateteru per creà immagini ad alta risoluzione di l'internu di l'arteria.

Trattamentu di restenosi

A restenosi chì ùn face micca i sintomi di solitu ùn hà bisognu di trattamentu.

Quandu i sintomi cumpariscenu, di solitu si aggravanu gradualmente, allora ci hè u tempu di trattà a restenosi prima chì l'arteria si chjude cumpletamente è provoca un infartu.

A restenosi in un'arteria senza stent hè generalmente trattata cun angioplastia in pallone è piazzamentu DES.

L'ISR hè generalmente trattatu cù l'inserzione di un altru stent (di solitu un DES) o angioplastia cù un pallone. U pallone hè rivestitu di medicazione aduprata nantu à un DES per inibisce a crescita di i tessuti.

Se a restenosi continua à accade, u vostru duttore pò cunsiderà una chirurgia di bypass di l'arteria coronaria (CABG) per evità di mette stent multipli.

Calchì volta, sè preferite micca avè una prucedura o una cirurgia o ùn a tollerebbe micca bè, i vostri sintomi seranu trattati solu cù medicazione.

IST hè guasi sempre una emergenza. Finu à u 40 per centu di e persone chì anu un IST ùn ne sopravvive micca. Basatu nantu à i sintomi, u trattamentu per l'angina instabile o un infartu di cori hè iniziatu. Di solitu PCI hè realizatu per pruvà à riapre l'arteria u più prestu pussibule è minimizà i danni di u core.

Hè assai megliu per prevene un IST cà pruvà à trattallu. Hè per quessa, cun una aspirina quotidiana per a vita, pudete riceve altri diluenti di sangue, cum'è clopidogrel (Plavix), prasugrel (Effient), o ticagrelor (Brilinta).

Quessi diluenti di sangue sò generalmente presi per un minimu di un mese, ma di solitu per un annu o più, dopu u piazzamentu di u stent.

Prospettive è prevenzione di restenosi

A tecnulugia attuale hà resu assai menu prubabile chì averete restenosi da a crescita eccessiva di i tessuti dopu una angioplastia o stent placement.

U ritornu graduale di i sintomi avuti prima di u primu bloccu in l'arteria hè un segnu chì a restenosi accade, è duvete vede u vostru duttore.

Ùn si pò micca fà assai per prevene a restenosi per via di una crescita eccessiva di tessuti durante u prucessu di guarigione. Tuttavia, pudete aiutà à prevene a restenosi per via di a malattia coronaria sottostante.

Pruvate à mantene un stilu di vita sana per u core chì include micca fumà, una dieta sana è eserciziu moderatu. Què pò calà u risicu di accumulazione di placche in e vostre arterie.

Hè ancu improbabile di uttene IST, soprattuttu dopu avè avutu un stent per un mese o più. A differenza di ISR, tuttavia, IST hè di solitu assai grave è spessu causa i sintomi improvvisi di un infartu.

Hè per quessa chì impedisce IST pigliendu diluenti di sangue per u tempu chì u vostru duttore li raccomanda hè particolarmente impurtante.

Populari

Disruptors endocrini cumuni intornu à voi-è ciò chì pudete fà per elli

Disruptors endocrini cumuni intornu à voi-è ciò chì pudete fà per elli

Quandu pen ate à i chimichi to ichi, puderete immaginà chì i fanghi verdi i riuni cinu fora di e fabbriche è di i rifiuti nucleari - co e danno e chì raramente vi truverete in...
Cume Avè Sesso Di Doccia Chì Hè Attualmente Stupefacente

Cume Avè Sesso Di Doccia Chì Hè Attualmente Stupefacente

U e u in a doccia hà l'aria di e e divertente è exy - è per una bona ragione. Avè acqua calda chì corre nantu à i vo tri corpi, lava i l'uni à l'altri c&...