Autore: Judy Howell
Data Di Creazione: 27 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 4 Febbraiu 2025
Anonim
REZUMAT | Sepsi OSK - UTA 1-0. Sepsi câștigă în ultimul minut si urcă pe primul loc in play-out
Video: REZUMAT | Sepsi OSK - UTA 1-0. Sepsi câștigă în ultimul minut si urcă pe primul loc in play-out

Cuntenutu

¿Qué es la sepsis?

¿Cuáles son los sintomas de la sepsis?

Podemos diferenciar tres etapas in la sepsis: sepsis, sepsis grave y choque séptico. Pò apparecer mentre u paciente ancu si trova in l'uspidale recuperendu di una intervenzione, ma micca sempre hè u casu. Hè impurtante cercà attenzione medica immediata si presenta alguno di i seguenti sintomi. Mentre più prestu trattamentu busque, più pussibilità tendenu di sopravvivere.

Sepsi

I sintomi di a sepsis includenu:
  • fiebre por encima de los 101ºF (38ºC) o una temperatura inferiore à i 96,8ºF (36ºC);
  • un ritmu cardiacu superiore à e 90 pulsazioni per minutu;
  • frequenza respiratoria superiore à e 20 rispirazioni per minutu, o
  • una infezione prubabile o cunfirmata.
Debe padecer al menu dos de esos sintomas antes de que un médico le diagnose sepsis.

Sepsis grave

A sepsis grave appare quandu si pruduce un fallu in l'urganisimu. Debe sperimenta unu o più di i seguenti segni per chì u medicu u diagnosticu sia infirmità:
  • manche di deculurazione in a pelle;
  • riduzzione in a pruduzzione di orina;
  • cambiamenti in a capacità mentale;
  • trombocitopenia (diminuzione in u numeru di placche);
  • prublemi respiratorii;
  • funziunamentu cardíaco anómalo;
  • escalofríos dovutu à a bassa temperatura di u corpu;
  • Inconsciencia, o
  • debilità extrema.

Choque séptico

I sintimi di u selezziunale setticu includenu i segni di a sepsis grave è una pressione arteriale assai bassa.

Los efectos graves de la sepsis

Aunque a sepsis pò attentà contr'à a vita di u paciente, a malatia varieghja trà un statu nurmale è grave. Esiste una percentuale di ricuperazione sindacale in i casi leves. Segunu Mayo Clinic, u selezziunale setticu hà una percentuale di mortalità cercana à 50 per centu. Si padece un casu di sepsis grave, hà più pussibilità di soffre una infezione in u futuru. A sepsis grave o el choque séptico pò ancu causà complicazioni. Pueden formarse pequeños coagulos de sangre por todo el cuerpo. Quessi bluccanu u flussu sanguinariu è l'ossigenu di l'urgani vitali è altre parte di u corpu, chì aumentanu u risicu di soffre una insuficienza urganica o una morte tisulare (gangrena).

¿Qué causa la sepsis?

Cualquier infection pò pruvucà una sepsis, ma hè più cumuni chì causanu i seguenti tipi di infezioni:
  • neumunia;
  • infezzione abdominale;
  • infezzione renale, o
  • infezzione in u torrente sanguinariu.
Segunu l'Istitutu Naziunale di Cienze Mediche è Generali, u numeru di casi cun sepsi si incrementa ogni annu in Stati Uniti. I pussibuli razoni per questu aumentu includenu:
  • l'envejecimiento de la poblazione, ya chì a sepsis hè più frequente in e persone maiò;
  • un incremento in a resistenza à i antibiotici, ciò chì apparisce quandu un antibioticu pierde a capacità di resistere o matà à una bacteria, o
  • un aumentu in u numeru di persone cun malatie chì debilitanu i so sistemi immunologichi.

¿Quién puede sufrir sepsis?

Cunque alcune persone tenganu un risicu sindacale di soffre una infezione, qualunque pò padere sta malattia. Entre l'individui cù più probabilità truvemu:
  • à i zitelli ghjovani è persone maiò;
  • à e persone cun sistemi immunologichi più debuli, cum'è aquelli cù VIH o chì sò qualchì tempu à un trattamentu di càncer;
  • à l'individui chì si scontranu in l'Unità di Cuidati Intensivi (UCI), o
  • à aquelli chì sò esposti à dispositivi invasivi, cume cateteri intravenosi o tubi di respirazione.

Recién nacidos è sepsis

A sepsis neonatal appare quandu un zitellu presenta una infezione in u torrente sanguinariu in i primi mesi di a vita. Questa malatia si classifica in basa à u tempu chì durerà l'infezzione, secondu si hè cuntraitu durante u parto (apparizione temprana) o dopu di u nascimentu (apparizione tardia). Questu aiutu à u duttore per decide chì tippu di trattamentu deve esse amministratu. Los bebés prematuros y con bajo peso al nacer son más propensos a contraer una sepsis de aparición tardía, ya que sus sistemas inmunológicos no han madurado. Aunque i sintomi ponu esse sutili o micca specifici, alcuni segni includenu:
  • apatía;
  • lactancia materna anómala;
  • bassa temperatura corporale;
  • apnea (suspensione transitoria di a respirazione);
  • fiebre;
  • palidez;
  • mala circulazione sanguinea in a pelle, ciò chì pruvoca enfriammentu in e estremità;
  • hinchazón addominale;
  • vómitos;
  • diarrea;
  • cunvulsioni;
  • agitazione;
  • culurazione amarillenta di a pelle è di e zone bianche di i ochji (ictericia), o
  • trastornos alimenticios.
A sepsis neonatal ancora riprisenta a principale causa di morte infantile, ma cun un diagnosticu è trattamentu tempranu, u zitellu si recupererà cumpletamente è senza soffre altri prublemi. Gracias a las revisiones en la etapa materna y a las pruebas neonatales adecuadas, el riesgo de sepsis neonatal hà discendutu di forma significativa.

Personas mayores y sepsis

E persone maiò ponu esse più propensi à soffre una sepsis, chì u nostru sistema immunologicu si debilita cù l'età. In un studiu realizatu in 2006, e persone maghjure di 65 anni custituiscenu quasi u 70 per cientu di i casi cù sepsis. Inoltre, nurmalmente a sepsis suele apparirà in persone chì soffrenu di malatie cròniche, cume a diabete, a insuficienza renale, u càncer, a pressione arteriale elevata è u VIH. I prublemi respiratorii è genitourinarii rapprisentanu e infezioni più cumuni chì causanu sepsi in e persone maiò, cume a neumunia o l'infezione di u trattu urinariu, rispettivamente. Ancu ponu vene accumpagnati cù infezzioni cutanee, per via di e laghje per pressione o desgarros cutanei. Aunque à volte ùn si manifesta, a cunfusione o a desurientazione hè un sintomu cumunu per identificà in e persone maiò.

¿La sepsis es contagiosa?

La sepsis no es contagiosa. Sin embargo, i patogeni chì causanu l'infezzione uriginale ponu tornà infecciosa. Questa malatia si estende per u corpu da l'urigine di l'infezzione finu à altri organi attraversu u torrente sanguinariu.

¿Cómo se diagnostica la sepsis?

Si padece sintomi rilativi à a sepsis, u medicu hà qualchì prova per identificà u prublema è determinà a gravità di l'infezione. Unu di i primi analisi hè u sangue. Se revisa a sangre di i pazienti per detectar si presentanu complicazioni cum'è:
  • una infezzione;
  • prublemi di coagulazione;
  • funzione renale o epatica anòmale;
  • una diminuzione in a quantità di ossigenu, o
  • un desequilibrio in i minerali chjamati elettroliti, quelli chì afectanu à a quantità di acqua chì ci hè in u corpu, cusì cum'è à l'acidità di a sangre.
Dependendu di i sintomi chì padezca u paciente è di i risultati di l'analisi sanguinariu, u medicu dumandatu altre provebas, cum'è:
  • un analisi di orina (per cumprubà e bacterias presente in a stessa);
  • un cultivo per e secrezioni di e heride (per cumprende si esiste chì esiste infezzione in una herida aperta), o
  • una prova di secrezione di moccu (per identificà i gerani rispunsevuli di l'infezzione).
Si u medicu ùn pò determinà l'urigine di l'infezione attraversu questi analisi, hè pussibule chì ci vole visualizà l'internu di u so corpu cù unu di i seguenti mètudi:
  • radiografia per visualizà i pulmoni;
  • tomografia computarizada per visualizà pussibuli infezzioni in l'apendice, u pàncreas o l'intestinu;
  • ecografia per visualizà e infezzioni in a vescicula o l'ovari, o
  • risonanza magnetica, ciò chì pò identificà e infezioni di i tejidi bianchi. <

Métodos per diagnosticar sepsis

Esiste dui mètudi chì utilizanu i medicini per determinà a gravità di a malatia. Unu hè u síndrome di risposta infiammatoria sistémica (SRIS), quale hè chì definisce quandu u paciente presenta dui o più di e seguenti cundizioni:
  • fiebre de più di 100,4 ° F (38 ° C) o menu di 96,8 ° F (36 ° C);
  • ritmu cardiacu superiore à e 90 pulsazioni per minutu; <
  • ritmu respiratoriu superiore à e 20 rispirazione per minutu o pressione parziale di diossidu di carbone in a sangre arterial (PaCO2) minore à 32 mm Hg, o
  • recuento anómalo di glubuli bianchi.
Otro mètudu chì ancu s'utilizza hè a valutazione di falla urganica sicuniale (qSOFA per i so siglas in inglese), a qual'ella utilizeghja i risultati di trè mètudi:
  • lettura di pressione arterial baja;
  • ritmu respiratoriu altu (superiore à e 22 rispirazioni per minutu), o
  • Escala de Coma de Glasgow inferiore à 15 (si utilizza per determinà u livellu di cuscenza).
Una qSOFA pusitiva determina si dui o più di e misure menzionate anteriormente son anómalas. Alcuni specialisti preferiscenu aduprà sta valutazione, chì, una differenza di SRIS, senza richieste di prove in u laboratoriu. I risultati di qualunque di questi dui analisi aiutanu à u duttore à determinà u trattamentu.

¿Cómo se trata la sepsis?

A sepsis pò derivà rapidamente in un sceltu sèpticu o in morte si ùn si tratta. Los médicos usan una diversa quantità di medicamenti per trattà, cume:
  • antibiotichi intravenosi per luchar contra l'infezzione;
  • medicamenti vasoattivi per incrementà a pressione sanguigna;
  • insulina per stabilizà u nivellu di azúcar in sangre;
  • corticosteroidi per riduce l'inflamazione, o
A sepsis grave pò ancu necessità grandi cantità di liquidi intravenosi è un respiratore artificiale. Hè pussibule chì u mare necessariu realizà una diàlisis si hà pruduttu una affezzione in i ribelli. Los riñones ayudan a filtrar los desechos dañinos, la sal y el exceso de agua en la sangre. In a dialisi, una macchina hè a carica di rializà sò funzioni. In certi casi, quizás mare necessariu realizà una intervenzione quirúrgica per eliminà l'origen di l'infezione, per esempiu, u drenaje di un abscesu epaticu o l'eliminazione di u tejido infettatu.

Recuperazione

A ricuperazione dipenderà da a gravi di a malatia è di qualsiasi prublema preesistenti chì pò avè u paciente. Molti di i sopravviventi si recuperanu per cumpletu, ancu se hè pussibule chì alcuni soffrenu certi effetti duradori. La UK Sepsis Trust (Fundazione di Sepsis in u Regnu Unitu) affirma chì i pazienti chì recuperanu di a sepsis ponu tardà finu à 18 mesi in sintesi cumpletamente bè. Per un altru latu, a Sepsis Alliance (Asociación de Sepsis) cree chì u 50 per ciento di i sopravviventi tendenu chì lidiaranu cù u síndrome di a post-sepsis (PSS per i so siglas in inglese). Questa associazione ancu opina chì a sepsis produce effetti secundarii à un largu plazo cum'è:
  • daño en los órganos;
  • insomnio;
  • pesadillas;
  • dolores musculares y articulares;
  • fatiga;
  • mala cuncentrazione;
  • diminuzione in u funziunamentu cugnitivu, o
  • baja autoestima.
I casi gravi di sepsis ponu derivà in morte.

Prevenzione

Hè impurtante chì segui alcuni passi per evità a propagazione di una infezione è, cusì, riduce u risicu di sviluppà sepsi, cume, per esempiu:
  • Mantenerse à u ghjornu cù e vacche, dì, chì deve vacunà contr'à a gripe, a neumunia è altre infezzioni.
  • Havi una bona igiene, ciò chì significa chì deve avè un cura adattu di e so erde è lavà e mani di forma adatta, cusì cume bañarse regularmente.
  • Ricivite attenzione immediata si desarrolla segni d'infezzione, avà chì ogni minutu contu in u trattamentu di a sepsis. Cantu più prestu inizià u trattamentu, megliu serà u risultatu.

Pronosticu

Hè impurtante arregistrà chì a sepsis rapprisenta una urgenza medica. Ogni minutu è ora cuntu, nantu à tuttu, perchè l'infezzione pò espansione rapidamente. Ùn ci hè nimu sintomu di sèpsia, ma si ponu cumparisce una cumbinazione di elli. Reciba attenzione medica di forma immediata si sospetta chì soffre sepsis, sopra tuttu, si presenta una infezione cum'è quelle chì avemu numinatu anteriormente. Traduttu da Carmen María González Morales Revisatu da Brenda Carreras Leer l'articulu in Inglese

Posti Affascinanti

Andate più luntanu, più veloce

Andate più luntanu, più veloce

Varià a vo tra rutina fidarà u vo tru corpu à travaglià più duru, chì ignifica chì bru giate più calori è tonificate più mu culu mentre diventerete un...
2 Variazioni di Eserciziu di u Glute Bridge per Rispittà Risultati Specifici

2 Variazioni di Eserciziu di u Glute Bridge per Rispittà Risultati Specifici

barre3Fate empre un e erciziu in una cla a di fitne di gruppu è dumandate, facciu ancu que tu dirittu? Avete una bona ragione per cun iderà a vo tra forma: Ancu i minu culi ritocchi ponu f&#...