Amparà nantu à i ventilatori

Un ventilatore hè una macchina chì respira per voi o vi aiuta à respirà. Hè chjamatu ancu una macchina respiratoria o respiratore. U ventilatore:
- Hè attaccatu à un urdinatore cù buttoni è buttoni chì sò cuntrullati da un terapeuta respiratoriu, infermiera o duttore.
- Hà tubi chì si cunnessu à a persona attraversu un tubu di respirazione. U tubu di respirazione hè piazzatu in a bocca di a persona o in una apertura attraversu u collu in a trachea (trachea). Questa apertura hè chjamata tracheostomia. Hè spessu necessariu per quelli chì devenu esse nantu à u ventilatore per un periodu più longu.
- Face u rumu è hà allarmi chì alertanu a squadra sanitaria quandu qualcosa deve esse riparatu o cambiatu.
Una persona riceve una medicina per stà cunfortu mentre hè in un ventilatore, soprattuttu s'ellu hà un tubu di respirazione in bocca. A medicina pò fà chì a ghjente sia troppu addurmintata per apre l'ochji o stà svegli per più di pochi minuti.
A ghjente ùn pò micca parlà per via di u tubu di respirazione. Quandu sò abbastanza sveglii per apre l'ochji è movesi, ponu cumunicà per iscrittu è qualchì volta per lettura di labbra.
E persone nantu à i ventilatori avranu assai fili è tubi annantu. Questu pò sembrà spaventosu, ma questi fili è tubi aiutanu à monitorizallu attentamente.
Alcune persone ponu avè restrizioni. Quessi sò aduprati per impedisce di tirà fora di tubi è fili impurtanti.
E persone sò messe nantu à i ventilatori quandu ùn ponu micca respirà da soli. Questu pò esse per una di e ragioni seguenti:
- Per assicurassi chì a persona riceve abbastanza ossigenu è si sbarrazzi di u diossidu di carbonu.
- Dopu a cirurgia, a ghjente pò avè bisognu di un ventilatore per respirà per elli quandu anu avutu una medicina chì li face dorme è chì a so respirazione ùn hè micca tornata à a normalità.
- Una persona hà una malattia o ferita è ùn hè micca capace di respirà normalmente.
A maiò parte di u tempu, un ventilatore hè necessariu solu per un pocu tempu - ore, ghjorni, o settimane. Ma in certi casi, un ventilatore hè necessariu per mesi, o qualchì volta anni.
In l'uspidale, una persona in un ventilatore hè osservata da vicinu da i fornitori di assistenza sanitaria cumprese medici, infermieri è terapeuti respiratori.
E persone chì anu bisognu di ventilatori per lunghi periodi ponu stà in strutture di cura à longu andà. Alcune persone cun tracheostomia ponu esse capaci di esse in casa.
E persone in un ventilatore sò osservate attentamente per e infezioni pulmonari. Quandu hè cunnessu à un ventilatore, una persona hà difficultà à tossisce mucus. Se u mucus si raccoglie, i pulmoni ùn ottenenu micca abbastanza ossigenu. U mucus pò ancu purtà à pneumonia. Per sbarrazzassi di u mucus, hè necessaria una procedura chjamata aspirazione. Questu hè fattu inserendu un picculu tubu finu in a bocca o collu di a persona chì apre per aspirà u mucus.
Quandu u ventilatore hè adupratu per più di pochi ghjorni, a persona pò riceve nutrizione per mezu di tubi sia in una vena sia in u so stomacu.
Perchè a persona ùn pò parlà, ci vole à fà sforzi particulari per surveglialli è furnisce li altri modi per cumunicà.
MacIntyre NR. Ventilazione meccanica. In: Broaddus VC, Mason RJ, Ernst JD, et al, eds. Manuale di Murray è Nadel di Medicina Respiratoria. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2016: chap 101.
Slutsky AS, Brochard L. Ventilazione meccanica. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 97.
- Disordini Tracheali