Autore: Marcus Baldwin
Data Di Creazione: 19 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Cannula Tracheostomica (Tracheostomy Tube)
Video: Cannula Tracheostomica (Tracheostomy Tube)

Parlà hè una parte chjave di cumunicà cù a ghjente. Avè un tubu di tracheostomia pò cambià a vostra capacità à parlà è interagisce cù l'altri.

Tuttavia, pudete amparà à parlà cù un tubu di tracheostomia. Piglia solu a pratica. Ci hè ancu dispositivi parlanti chì ponu aiutà.

L'aria chì passa per e corde vocali (laringe) li face vibrà, creendu suoni è discorsu.

Un tubu di tracheostomia blocca a maiò parte di l'aria da passà per e vostre corde vocali. Invece, u to soffiu (aria) esce per u vostru tubu di tracheostomia (trach).

À u mumentu di a vostra chirurgia, u primu tubu di trachje avrà un pallone (bracciale) chì si trova in a vostra trachea.

  • Se u polsinu hè gonfiatu (pienu d'aria), impedirà l'aria di muvassi attraversu e vostre corde vocali. Questu vi impedirà di fà rumore o parlà.
  • Se u polsinu hè sbuffatu, l'aria hè capace di spustassi intornu à u trachju è attraversu e vostre corde vocali, è duvete esse capace di fà sunà. Tuttavia, a maiò parte di u tempu u tubu di traccia hè cambiatu dopu à 5 à 7 ghjorni à un trach più chjucu, senza cuffless. Questu face parlà assai più faciule.

Se a vostra tracheostomia hà un braccialettu, duverà esse sgonfiata. U vostru caregiver duverà piglià a decisione nantu à quandu sferisce u vostru bracciale.


Quandu u bracciale hè sbuffatu è l'aria pò passà intornu à a vostra traccia, duvete pruvà à parlà è fà sunà.

Parlà serà più duru chè prima avete avutu u vostru trach. Puderete bisognu di aduprà più forza per spinghje l'aria per a bocca. Per parlà:

  • Pigliate un soffiu prufondu in.
  • Respirate, aduprendu più forza di quella chì vulete di solitu per spinghje l'aria fora.
  • Chiudite l'apertura di u tubu di u trachju cù u ditu è ​​poi parlate.
  • Ùn pudete micca sente assai in prima.
  • Puderete custruisce a forza per spinghje l'aria per a bocca mentre praticate.
  • I soni chì fate diventeranu più forti.

Per parlà, hè impurtante chì piazzate un ditu pulitu sopra a trachetta per impedisce chì l'aria sorte da u trach. Questu aiuterà l'aria à sorte per a to bocca per fà voce.

S'ellu hè difficiule di parlà cun un trach in piazza, dispositivi speciali ponu aiutà à amparà à creà soni.

E valvole à sensu unicu, chjamate valvole parlanti, sò poste nantu à a vostra tracheostomia. E valvole parlanti permettenu à l'aria di entre in u tubu è surtite per bocca è nasu. Questu vi permetterà di fà rumuri è di parlà più faciule senza avè bisognu di aduprà u dittu per bluccà u vostru trach ogni volta chì parlate.


Alcuni pazienti ùn ponu micca pudè aduprà queste valvole. U logopedista hà da travaglià cun voi per assicurà chì sì un bon candidatu. Se una valvula parlante hè posta nantu à a vostra trachja, è avete prublemi di respira, a valvula ùn pò micca permettà passà abbastanza aria intornu à a vostra trachja.

A larghezza di u tubu di tracheostomia pò ghjucà un rolu. Se u tubu occupa troppu spaziu in a vostra gola, ùn ci pò esse abbastanza spaziu per l'aria per passà intornu à u tubu.

U vostru trachju pò esse fenestratu. Ciò significa chì a traccia hà fori in più integrati in questu. Questi buchi permettenu à l'aria di passà per e vostre corde vocali. Puderanu fà più faciule da manghjà è da respirà cù un tubu di tracheostomia.

Pò piglià assai più tempu per sviluppà a parolla se avete:

  • Dannu à a corda vocale
  • Inghjulia à i nervi di a corda vocale, chì pò cambià u modu di muvimentu di e corde vocali

Trach - parlendu

Dobkin BH. Riabilitazione Neurologica. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 57.


Greenwood JC, Winters ME. Cura di tracheostomia In: Roberts JR, Custalow CB, Thomsen TW, eds. Prucedure Cliniche di Roberts è Hedges in Medicina d'Emergenza è Cura Aguda. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 7.

Mirza N, Goldberg AN, Simonian MA. Deglutizione è disordini di cumunicazione. In: Lanken PN, Manaker S, Kohl BA, Hanson CW, eds. Manuale di Unità di Cure Intensive. 2a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2014: chap 22.

  • Disordini Tracheali

Populari

Vitamina A: Benefici, Carenza, Tossicità è Altru

Vitamina A: Benefici, Carenza, Tossicità è Altru

A vitamina A hè un nutriente lipo olubile chì ghjoca un rolu vitale in u vo tru corpu.E i te naturalmente in l'alimenti chì manghjate è pò ancu e e cun umatu per mezu di u...
Stinzia in i zitelli allattati: sintomi, cause è trattamentu

Stinzia in i zitelli allattati: sintomi, cause è trattamentu

U latte maternu hè faciule da digeri ce per i zitelli. In fatti, hè cun ideratu un laxativu naturale. Cu ì hè raru chì i zitelli chì ò allattati à u enu olu per...