Episiotomia
Una episiotomia hè una chirurgia minore chì allarga l'apertura di a vagina durante u partu. Hè un tagliu à u perineu - a pelle è i musculi trà l'apertura vaginale è l'anu.
Ci hè qualchì risicu per avè una episiotomia. A causa di i risichi, l'episiotomie ùn sò micca cumuni cum'è prima. I risichi includenu:
- U tagliu pò strappassi è diventà più grande durante a consegna. A lacrima pò ghjunghje in u musculu intornu à u rectu, o ancu in u rectu stessu.
- Ci pò esse più perdita di sangue.
- U tagliu è i punti ponu infettassi.
- U sessu pò esse dulurosu per i primi mesi dopu a nascita.
A volte, una episiotomia pò esse utile ancu cù i rischi.
Parechje donne passanu per u partu senza strappà da soli, è senza avè bisognu di un'episiotomia. In fattu, studii recenti mostranu chì ùn avè micca una episiotomia hè megliu per a maggior parte di e donne in travagliu.
L'episiotomie ùn guariscenu micca megliu chè e lacrime. Spessu piglianu più tempu per guarisce postu chì u tagliu hè spessu più prufondu di una lacrima naturale. In i dui casi, u tagliu o lacrima deve esse cucitu è curatu currettamente dopu à u partitu. A volte, una episiotomia pò esse necessaria per assicurà u megliu risultatu per voi è u vostru zitellu.
- U travagliu hè stressante per u zitellu è a fase di spinta deve esse accurtata per diminuisce i prublemi per u zitellu.
- A testa o e spalle di u criaturu sò troppu grande per l'apertura vaginale di a mamma.
- U zitellu hè in pusizione culatta (pedi o natiche chì venenu prima) è ci hè un prublema durante a consegna.
- Strumenti (forceps o aspiratore) sò necessarii per aiutà à fà sorte u zitellu.
Stai spinghjendu cum'è a testa di u zitellu hè vicinu à esce, è una lacrima si forma versu a zona uretrale.
Ghjustu prima chì u zitellu sia natu è chì u capu hè in traccia di curone, u vostru duttore o ostetrica vi darà un colpu per annurisce a zona (se ùn avete micca avutu una epidurale).
Dopu, una piccula incisione (tagliu) hè fatta. Ci hè 2 tippi di tagli: media è mediolaterale.
- Una incisione mediana hè u tippu più cumunu. Hè un tagliu drittu à mezu à a zona trà u vaginu è l'anu (perineu).
- L'incisione mediolaterale hè fatta in un angulu. Hè menu prubabile di strappassi finu à l'anu, ma ci vole più tempu per guarisce chè u tagliu medianu.
U vostru duttore di salute darà u zitellu à l'apertura ingrandita.
Dopu, u vostru fornitore darà a placenta (afterbirth). Allora u tagliu sarà cucitu chjusu.
Pudete fà cose per rinfurzà u vostru corpu per u travagliu chì pò abbassà e vostre possibilità di avè bisognu di una episiotomia.
- Praticate esercizii Kegel.
- Eseguite un massaghju perineale durante e 4 à 6 settimane prima di a nascita.
- Praticate e tecniche chì avete amparatu in a classe di parturimentu per cuntrullà a vostra respirazione è a vostra voglia di spinghje.
Tenite à mente, ancu sì fate queste cose, pudete ancu avè bisognu di un'episiotomia. U vostru fornitore deciderà se duverete avè unu basatu annantu à ciò chì accade durante u vostru travagliu.
Labor - episiotomia; Partu vaginali - episiotomia
- Episiotomia - serie
Baggish MS. Episiotomia. In: Baggish MS, Karram MM, eds. Atlas di Anatomia Pelvica è Chirurgia Ginecologica. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 81.
Kilpatrick SJ, Garrison E, Fairbrother E. U travagliu normale è a consegna. In: Landon MB, Galan HL, Jauniaux ERM, et al, eds. Obstetrizia di Gabbe: Gravidenze nurmale è prublema. 8a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: chap 11.
- Partu