Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 7 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 20 Ghjugnu 2024
Anonim
Elettromiografia, un esame semplice per una diagnosi sicura - Auxologico
Video: Elettromiografia, un esame semplice per una diagnosi sicura - Auxologico

A disfunzione cumuna di u nervu peroneu hè duvuta à u dannu à u nervu peroneu chì porta à a perdita di u muvimentu o di a sensazione in u pede è in a gamba.

U nervu peroneu hè un ramu di u nervu sciaticu, chì furnisce u muvimentu è a sensazione à a gamba bassa, à i pedi è à i dita. A disfunzione cumuna di u nervu peroneu hè un tipu di neuropatia periferica (danni à i nervi fora di u cervellu o di a medula spinale). Sta cundizione pò influenzà e persone di ogni età.

A disfunzione di un nervu unicu, cume u nervu peroneu cumunu, hè chjamata mononeuropatia. A mononeuropatia significa chì u dannu nervu hè accadutu in una zona. Certi cundizioni in tuttu u corpu ponu ancu causà ferite nervose singulari.

U dannu à u nervu interrompe a guaina di mielina chì copre l'assone (ramu di a cellula nervosa). L'assonu pò ancu esse feritu, chì provoca sintomi più severi.

Cause cumuni di danni à u nervu peroneu includenu i seguenti:

  • Traumu o ferita à u ghjinochju
  • Frattura di u perone (un ossu di a gamba inferiore)
  • Usu di un gessu strettu (o altra custruzzione à longu andà) di a gamba bassa
  • Incruciate e gambe regularmente
  • Portanu regularmente stivali alti
  • Pressione à u ghjinochju da pusizioni durante u sonnu prufondu o u coma
  • Inghjulia durante a chirurgia di u ghjinochju o da esse piazzatu in una pusizione scomoda durante l'anestesia

A ferita nervosa peroneea cumuna hè spessu vista in e persone:


  • Quale hè assai magru (per esempiu, da anorexia nervosa)
  • Chì anu certe condizioni autoimmuni, cume a poliarterite nodosa
  • Quale hè u dannu nervu da altri prublemi medici, cum'è a diabete o l'usu di l'alcol
  • Chì anu a malattia di Charcot-Marie-Tooth, un disordine ereditatu chì affetta tutti i nervi

Quandu u nervu hè feritu è ​​risultati in disfunzione, i sintomi ponu includere:

  • Sensazione diminuita, intorpidimentu, o zingara in a cima di u pede o in a parte esterna di a perna superiore o inferiore
  • Piede chì cala (incapace di tene u pede in su)
  • Andatura "Slapping" (schema di camminata in cui ogni passu face un rumore di schiaffu)
  • Toes trascinanu mentre camminava
  • Prublemi di marchja
  • Debbulezza di e cavichje o di i pedi
  • Perdita di massa musculare perchè i nervi ùn stimulanu micca i musculi

U fornitore di assistenza sanitaria eseguirà un esame fisicu, chì pò mostrà:

  • Perdita di cuntrollu musculare in i pedi inferiori è i pedi
  • Atrofia di i musculi di u pede o di a zampa anteriore
  • Difficultà à alzà u pedi è i pedi è fà movimenti di punta

Prove di attività nervosa includenu:


  • Elettromiografia (EMG, una prova di attività elettrica in i musculi)
  • Prove di cunduzione nervosa (per vede cumu rapidu i signali elettrichi passanu per un nervu)
  • MRI
  • Ultrasound nervu

Altre prove ponu esse fatte secondu a causa suspettata di disfunzione nervosa, è i sintomi di a persona è cumu si sviluppanu. I testi ponu includere analisi di sangue, raggi X è scans.

U trattamentu hà per scopu di migliurà a mobilità è l'indipendenza. Ogni malattia o altra causa di a neuropatia deve esse trattata. L'imbottitura di u ghjinochju pò impedisce ulteriore preghjudiziu attraversendu e gambe, puru servendu da ricordu di ùn attraversà e gambe.

In certi casi, i corticosteroidi iniettati in a zona ponu riduce u gonfiore è a pressione annantu à u nervu.

Pudete bisognu di chirurgia se:

  • U disordine ùn si ne và
  • Avete prublemi cù u muvimentu
  • Ci hè evidenza chì l'axone nervu hè dannatu

A chirurgia per alleviare a pressione nantu à u nervu pò riduce i sintomi se u disordine hè causatu da pressione nantu à u nervu. A chirurgia per rimuovere i tumori nantu à u nervu pò ancu aiutà.


SINTOMI DI CONTROLLU

Puderete bisognu di analgesici senza ricetta o prescritti per cuntrullà u dolore. Altri medicini chì ponu esse aduprati per riduce u dolore includenu gabapentin, carbamazepina, o antidepressivi triciclici, cum'è amitriptilina.

Se u vostru dolore hè severu, un specialistu di u dolore pò aiutà à esplorà tutte l'opzioni per u sollievu di u dolore.

L'esercizii di fisioterapia ponu aiutà à mantene a forza musculare.

I dispositivi ortopedici ponu migliorà a vostra capacità di camminà è prevene contratture. Queste ponu includere bretelle, stecche, scarpe ortopediche, o altri equipaggiamenti.

U cunsigliu prufessiunale, a terapia occupazionale, o prugrammi simili ponu aiutà à maximizà a vostra mobilità è indipendenza.

U risultatu dipende da a causa di u prublema. U trattamentu cù successu di a causa pò allevà a disfunzione, ancu se u nervu pò migliurà parechji mesi.

Se u dannu nervu hè severu, a disabilità pò esse permanente. U dulore di u nervu pò esse assai scomudu. Stu disordine ùn accorcia micca di solitu a vita prevista di una persona.

I prublemi chì ponu sviluppà cun questa situazione includenu:

  • Diminuta capacità di marchjà
  • Diminuzione permanente di a sensazione in e gambe o in i pedi
  • Debbulezza permanente o paralisi in e gambe o in i pedi
  • Effetti secundarii di i medicini

Chjamate u vostru duttore se avete sintomi di disfunzione nervosa peroneea cumuna.

Evite attraversà e gambe o mette una pressione à longu andà nantu à u spinu o u latu di u ghjinochju. Trattate e ferite à a gamba o à u ghjinochju subitu.

Se un colpu, stecca, vestimentu, o altra pressione nantu à a gamba inferiore provoca una sensazione stretta o intorpidimentu, chjamate u vostru fornitore.

Neuropatia - nervu peroneali cumuni; Lesione nervosa peroneali; Paralisi di u nervu peroneali; Neuropatia fibulare

  • Disfunzione cumuna di u nervu peroneale

Katirji B. Disordini di i nervi periferiali. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 107.

Toro DRD, Seslija D, King JC. Neuropatia Fibular (peroneal). In: Frontera WR, Silver JK, Rizzo TD Jr, eds. Essenziali di Medicina Fisica è Riabilitazione: Disturbi Musculoskeletrici, Dolore è Riabilitazione. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 75.

Publicazioni Fresche

Medica manipulata: chì ghjè, vantaghji è cumu sapè se hè affidabile

Medica manipulata: chì ghjè, vantaghji è cumu sapè se hè affidabile

E droghe manipulate ò quelle chì ò preparate pre entendu una ricetta medica econdu u bi ognu di a per ona. Que ti rimedii ò preparati direttamente in farmacia da un farmaci ta adup...
Esame BERA: chì hè, per chì serve è cumu si face

Esame BERA: chì hè, per chì serve è cumu si face

L'e ame BERA, cunni ciutu ancu BAEP o Potenziale Evucatu Auditivu di u Cervellu, hè un e ame chì valuta tuttu u i tema uditariu, verificendu a pre enza di perdita uditiva, chì p...