Narcolepsia

A narcolessia hè un prublema di u sistema nervosu chì provoca sonnolenza estrema è attacchi di sonnu di ghjornu.
L'esperti ùn sò micca sicuri di a causa esatta di a narcolepsia. Pò avè più di una causa.
Parechje persone cun narcolessia anu un bassu livellu di ipocretina (cunnisciuta ancu cum'è orexina). Questu hè un chimicu fattu in u cervellu chì vi aiuta à stà svegliu. In certi persone cun narcolepsia, ci sò menu di e cellule chì facenu stu chimicu. Questu pò esse dovutu à una reazione autoimmune. Una reazzione autoimmune hè quandu u sistema immunitariu di u corpu attacca à tortu u tissutu sanu di u corpu.
A narcolepsia pò corre in famiglie. I ricercatori anu trovu certi geni ligati à a narcolepsia.
I sintomi di narcolessia si presentanu di solitu trà l'età 15 è 30 anni. Quì sottu sò i sintomi più cumuni.
DORMITURA DI Ghjurnata ESTREMA
- Puderete sente un forte desideriu di dorme, spessu seguitatu da un periodu di sonnu. Ùn pudete micca cuntrullà quandu si dorme. Questu hè chjamatu attaccu di sonnu.
- Questi periodi ponu durà da pochi secondi à pochi minuti.
- Puderanu accadere dopu avè manghjatu, mentre parlavanu à qualchissia, o durante altre situazioni.
- A maiò spessu, vi svegliate sentite rinfriscatu.
- L'attacchi ponu accade mentre cunduce o fate altre attività induve addurmintassi pò esse periculosu.
CATAPLEXIA
- Durante questi attacchi, ùn pudete micca cuntrullà i vostri musculi è ùn pudete micca movesi. E emozioni forti, cum'è a risa o a rabbia, ponu scatenà a cataplessia.
- L'attacchi duranu spessu da 30 secondi à 2 minuti. Restate cuscente durante l'attacu.
- Durante l'attacu, a vostra testa cade in avanti, a vostra mandibula cala, è e vostre ghjinochje ponu cinghje.
- In i casi severi, pudete falà è stà paralìticu finu à parechji minuti.
ALUCINAZIONI
- Si vede o si sente cose chì ùn sò micca quì, sia quandu si dorme o quandu si sveglia.
- Durante l'alucinazioni, pudete sentite paura o sottu attaccu.
PARALISI DI U SONNU
- Questu hè quandu ùn pudete micca spustà u vostru corpu mentre cuminciate à dorme o quandu si sveglia per a prima volta.
- Pò durà finu à 15 minuti.
A maiò parte di e persone cun narcolessia anu sonnolenza di ghjornu è cataplessia. Tutti ùn anu micca tutti questi sintomi. Sorprendentemente, malgradu esse assai stanchi, parechje persone cun narcolepsia ùn dormenu micca bè a notte.
Ci hè dui tippi principali di narcolessia:
- Tipu 1 implica avè una sonnolenza eccessiva di ghjornu, cataplexia, è un bassu livellu di ipocretina.
- Tipu 2 implica avè una sonnolenza eccessiva di ghjornu, ma micca cataplexia, è un livellu normale di ipocretina.
U vostru duttore di salute farà un esame fisicu è dumandà nantu à i vostri sintomi.
Pudete avè un test di sangue per escludere altre cundizioni chì ponu causà sintomi simili. Questi includenu:
- Insonnia è altri disordini di u sonnu
- Sindrome di e gambe inquieta
- Crisi
- Apnea di u sonnu
- Altre malatie mediche, psichiatriche o di u sistema nervosu
Pudete avè altre prove, cumprese:
- ECG (misura l'attività elettrica di u vostru core)
- EEG (misura l'attività elettrica di u vostru cervellu)
- Studiu di u sonnu (polisomnogramma)
- Test di latenza multipla di sonnu (MSLT). Questu hè un test per vede quantu ci vole à dorme durante una sunnita di ghjornu. E persone cun narcolepsia s'addurmentanu assai più veloce di e persone senza a cundizione.
- Pruvenzi genetichi per circà u genu di a narcolepsia.
Ùn ci hè micca rimediu per a narcolepsia. Tuttavia, u trattamentu pò aiutà à cuntrullà i sintomi.
CAMBIAMENTI DI STILE DI VITA
Certi cambiamenti ponu aiutà à migliurà u vostru sonnu di notte è allentà a sonnolenza di ghjornu:
- Andate à lettu è svegliate à a listessa ora ogni ghjornu.
- Mantene a vostra camara scura è à una temperatura piacevule. Assicuratevi chì u vostru lettu è i cuscini sò cunfurtevuli.
- Evite a caffeina, l'alcol è i pasti pesanti parechje ore prima di dorme.
- Ùn fumate micca.
- Fate qualcosa di rilassante, cume piglià un bagnu caldu o leghje un libru prima d'andà à dorme.
- Fate un eserciziu regulare ogni ghjornu, chì pò aiutà à dorme di notte. Assicuratevi di pensà à esercità parechje ore prima di dorme.
Questi cunsiglii ponu aiutà à fà megliu à u travagliu è in situazioni suciali.
- Pianificate i sonniti durante u ghjornu quandu tipicamente vi sentite stancu. Questu aiuta à cuntrullà a sonnolenza di ghjornu è riduce u numeru di attacchi di sonnu non pianificati.
- Dì à i prufessori, i supervisori di u travagliu, è l'amichi di a vostra situazione. Pudete vulete stampà materiale da u web nantu à a narcolepsia per elli da leghje.
- Uttenite cunsiglii, se hè necessariu, per aiutà à trattà a situazione. Avè a narcolepsia pò esse stressante.
Se avete a narcolessia, pudete avè restrizioni di guida. Restrizzioni varienu da statu à statu.
MIDICINI
- I medicinali stimulanti ponu aiutà à stà svegli durante a ghjurnata.
- I medicinali antidepressivi ponu aiutà à riduce l'episodi di cataplexia, paralisi di u sonnu, è allucinazioni.
- L'oxibate di sodiu (Xyrem) funziona bè per cuntrullà a cataplexia. Pò dinò aiutà à cuntrullà a sonnolenza di ghjornu.
Queste droghe ponu avè effetti collaterali. U travagliu cù u vostru fornitore per truvà u pianu di trattamentu chì funziona per voi.
A narcolepsia hè una cundizione per tutta a vita.
Pò esse periculosu se l'episodi si verificanu durante a guida, aduprendu macchinari, o fà attività simili.
A narcolepsia pò generalmente esse cuntrullata cù u trattamentu. Trattà altri disordini di u sonnu sottostanti pò migliurà i sintomi di narcolessia.
Una sonnolenza eccessiva per via di a narcolessia pò purtà à:
- Problemi di funziunamentu à u travagliu
- Trouble essendu in situazioni suciali
- Ingiuri è accidenti
- Effetti secundarii di i medicini usati per trattà u disordine ponu accade
Chjamate u vostru fornitore se:
- Avete sintomi di narcolessia
- A narcolepsia ùn risponde micca à u trattamentu
- Sviluppate novi sintomi
Ùn pudete micca prevene a narcolepsia. U trattamentu pò riduce u numeru di attacchi. Evite situazioni chì scatenanu a cundizione sè site propensu à attacchi di narcolepsia.
Disordine di u sonnu di ghjornu; Cataplessia
Modelli di sonnu in i ghjovani è anziani
Chokroverty S, Avidan AY. U sonnu è i so disordini. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 102.
Krahn LE, Hershner S, Loeding LD, et al .; Accademia Americana di Medicina di u Sonnu. Misure di qualità per a cura di i pazienti cun narcolessia. J Clin Sonnu Med. 2015; 11 (3): 335. PMID: 25700880 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25700880.
Mignot E. Narcolessia: genetica, immunologia è fisiopatologia. In: Kryger M, Roth T, Dement WC, eds. Principi è Pratica di Medicina di u Sonnu. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 89.