Autore: Marcus Baldwin
Data Di Creazione: 17 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
Gel Costruttori
Video: Gel Costruttori

L'itteru hè una cundizione chì face chì a pelle è i bianchi di l'ochji diventinu gialli. Ci hè dui prublemi cumuni chì ponu accade in i neonati chì ricevenu u latte maternu.

  • Sì l'itterizia vistu dopu a prima settimana di vita in un criaturu allattatu chì hè altrimente sanu, a cundizione pò esse chjamata "icterizia di latte maternu".
  • A volte, l'itterizia si produce quandu u vostru zitellu ùn riceve micca abbastanza latte maternu, invece di u latte maternu stessu. Questu hè chjamatu fallimentu in l'allattamentu maternu ictericia.

A bilirubina hè un pigmentu giallu chì hè pruduttu quandu u corpu ricicla vechji globuli rossi. U fegatu aiuta à scumpressà a bilirubina da pudè esse cacciatu da u corpu in e feci.

Pò esse nurmale chì i criaturi nascuti sianu un pocu gialli trà i ghjorni 1 è 5 di a vita. U culore piglia più spessu intornu à u ghjornu 3 o 4.

L'itterizia di u latte maternu si vede dopu a prima settimana di vita. Hè probabilmente causatu da:

  • Fattori in u latte maternu chì aiutanu un criaturu à assorbe a bilirubina da l'intestinu
  • Fattori chì impediscenu à certe proteine ​​in u fegatu di u zitellu di rompe a bilirubina

A volte, l'itterizia si produce quandu u vostru zitellu ùn riceve micca abbastanza latte maternu, invece di u latte maternu stessu. Stu tipu di icterizia hè diversu perchè principia in i primi ghjorni di vita. Hè chjamata "icterizia di fallimentu di l'allattamentu", "icterizia chì ùn allatta micca u senu", o ancu "itteria di fame".


  • I zitelli chì sò nati prima (prima 37 o 38 settimane) ùn sò micca sempre capaci di nutrisce bè.
  • U fallimentu di l'allattamentu o l'itterizia senza manghjà pò accade ancu quandu l'alimentazione hè prevista per l'ora (cume, ogni 3 ore per 10 minuti) o quandu i zitelli chì mostranu segni di fame anu datu pacifiers.

L'itterizia di u latte maternu pò esce in famiglie. Succede quant'è spessu in masci è femine è affetta circa un terzu di tutti i neonati chì ricevenu solu u latte maternu.

A pelle di u to figliolu, è possibbilmente u biancu di l'ochji (sclerae), pare giallu.

I test di laboratorio chì ponu esse fatti includenu:

  • Livellu di bilirubina (tutale è direttu)
  • Macchia di sangue per guardà e forme è e dimensioni di e cellule sanguine
  • Tipu di sangue
  • Compiu di sangue cumpletu
  • Conti di reticulociti (numeru di globuli rossi leggermente immaturi)

In certi casi, un test di sangue per verificà a glucosio-6-fosfat deidrogenase (G6PD) pò esse fattu. G6PD hè una prutetta chì aiuta à i globuli rossi à travaglià bè.


Queste prove sò fatte per esse sicuri chì ùn ci sò altre cause più periculose di l'itterizia.

Un'altra prova chì pò esse cunsiderata consiste in smette di allattà è dà formula per 12 à 24 ore. Questu hè fattu per vede se u livellu di bilirubina scende. Questa prova ùn hè micca sempre necessaria.

U trattamentu dependerà di:

  • U nivellu di bilirubina di u to zitellu, chì cresce naturalmente durante a prima settimana di vita
  • Quantu hè veloce u livellu di bilirubina chì cresce
  • Sia chì u vostru criaturu sia natu prestu
  • Cumu u vostru zitellu hè statu alimentatu
  • Quantu età hà u to zitellu avà

Spessu, u livellu di bilirubina hè nurmale per l'età di u zitellu. I neonati anu normalmente livelli più alti di i zitelli maiò è di l'adulti. In questu casu, ùn hè necessariu trattamentu, fora di un seguitu strettu.

Pudete prevene u tipu di icterizia chì hè causata da troppu pocu allattamentu, assicurendu chì u vostru zitellu riceva abbastanza latte.

  • Alimentate circa 10 à 12 volte ogni ghjornu, cuminciendu u primu ghjornu. Nutrisci ogni volta chì u zitellu hè in alerta, succhjendu e mani, è sbattendu e labbre. Hè cusì chì i zitelli li facenu sapè chì anu fame.
  • Sì aspettate finu à chì u vostru zitellu pienghji, l'alimentazione ùn anderà micca bè.
  • Dà à i zitelli un tempu illimitatu à ogni senu, fintantu chì stanu succhendu è inghjuttendu fermu. I criaturi pieni si rilasseranu, sbuliceranu e mani è si ne vanu à dorme.

Se l'allattamentu ùn viaghja micca bè, uttene aiutu da un cunsultante di allattamentu o da u vostru duttore u più prestu pussibule. I zitelli nati prima di 37 o 38 settimane anu spessu bisognu d'aiutu in più. E so mamme anu spessu bisognu di spressione o di pompa per fà abbastanza latte mentre stanu amparendu à allattà.


Infermiera o pumping più spessu (finu à 12 volte à ghjornu) aumenterà a quantità di latte chì u zitellu riceve. Puderanu fà calà u livellu di bilirubina.

Dumandate à u vostru duttore prima di decide di dà a vostra formula neonata.

  • Hè megliu tene l'allattamentu. I zitelli anu bisognu di u latte di a mamma. Ancu se un criaturu pienu di formula pò esse menu esigente, l'alimentazione cù a formula pò causà chì fate menu latte.
  • Se l'offerta di latte hè bassa perchè a dumanda di u zitellu hè stata bassa (per esempiu, se u zitellu hè natu prestu), pudete avè da aduprà formula per un breve tempu. Duvete ancu aduprà una pompa per aiutà à fà più latte maternu finu à chì u zitellu sia più capaci di allattà.
  • Passà u tempu "pelle à pelle" pò ancu aiutà i zitelli à manghjassi megliu è aiutà e mamme à fà più latte.

In certi casi, se i zitelli ùn sò micca capaci di nutrisce bè, i fluidi sò dati per mezu di una vena per aiutà à aumentà i so livelli di fluidi è à calà i livelli di bilirubina.

Per aiutà à scumpressà a bilirubina s'ellu hè troppu altu, u vostru zitellu pò esse piazzatu sottu luci turchini speciali (fototerapia). Puderete pudè fà fototerapia in casa.

U zitellu duveria ricuperà cumpletamente cù u seguitu è ​​u trattamentu adatti. L'ictteria deve sparisce per 12 settimane di vita.

In a vera itterizia di u latte maternu, ùn ci sò cumplicazioni in a maiò parte di i casi. Tuttavia, i zitelli cù livelli di bilirubina assai alti chì ùn ricevenu micca a cura medica ghjusta ponu avè effetti severi.

Chjamate subitu u vostru duttore di salute se state allattendu è chì a pelle o l'ochji di u to zitellu diventanu gialli (icterizati).

L'itterumia di u latte maternu ùn pò esse impedita, è ùn hè micca dannosa. Ma quandu u culore di un criaturu hè giallu, ci vole à verificà subitu u livellu di bilirubina di u criaturu. Se u livellu di bilirubina hè altu, hè impurtante per assicurassi chì ùn ci sia micca altri prublemi medichi.

Iperbilirubinemia - latte materno; Itterizia di latte maternu; Fallimentu in l'allattamentu maternu ictericia

  • Ictericu neonatu - alta
  • Luci di Bili
  • Infanzia itterizata
  • Itterizia infantile

Furman L, Schanler RJ. Allattamentu. In: Gleason CA, Juul SE, eds. Malatie di Avery di u Neunatu. 10a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 67.

Holmes AV, McLeod AY, Bunik M. ABM Protocolu Clinicu # 5: gestione di l'allattamentu peripartum per a mamma sana è u zitellu à a fine, revisione 2013. Allattamentu Med. 2013; 8 (6): 469-473. PMID: 24320091 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24320091.

Lawrence RA, Lawrence RM. Latticini cù prublemi. In: Lawrence RA, Lawrence RM, eds. Allattamentu: Una Guida per a Professione Medica. 8a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 14.

Newton ER. Lattazioni è allattamentu. In: Gabbe SG, Niebyl JR, Simpson JL, et al, eds. Ostetricia: Gravidanze nurmali è prublemi. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 24.

Sovieticu

Cume Navigà e Vacanze à l'era di COVID

Cume Navigà e Vacanze à l'era di COVID

Quandu u pae e hà chju u in marzu, avete probabilmente pen atu "Oh, una quarantena di duie ettimane? Aghju avutu que tu. Ma cum'è a vo tra primavera, e tate, è I piani di cadut...
Katrina Scott dà à i so fan un sguardu crudu à ciò chì l'infertilità secundaria pare veramente

Katrina Scott dà à i so fan un sguardu crudu à ciò chì l'infertilità secundaria pare veramente

A cofundatrice di Tone It Up, Katrina cott, ùn hà mai cappatu di e e vulnerabile cù i o fan. Hè tata aperta nantu à l'impurtanza di priorità a alute mentale è h&...