Timpanu ruttu

Un timpanu rottu hè un'apertura o un foru in u timpanu. U timpanu hè un pezzu finu di tissutu chì separa l'arechja esterna è media. U dannu à u timpanu pò dannà l'audizione.
E infezioni di l'arechja ponu causà un timpanu rottu. Questu si face più spessu in i zitelli. L'infezzione face chì u pus o fluidu s'accumule daretu à u timpanu. Quandu a pressione aumenta, u timpanu pò rompersi (rumpitura).
U dannu à u timpanu pò ancu esse da:
- Un sonu assai forte vicinu à l'arechja, cum'è un colpu di fucile
- Un cambiamentu rapidu di pressione arechja, chì pò accade quandu si vola, si scuba, o si guida in muntagna
- Oggetti stranieri in l'arechja
- Inghjulia à l'arechja (cume da un schiaffu putente o splusione)
- Inserisce tamponi in punta di cuttone o picculi oggetti in l'arechje per pulì
U dulore à l'arechja pò calà di colpu subitu dopu à e vostre rombe timpane.
Dopu a rottura, pudete avè:
- Drenaje da l'arechja (u drenaje pò esse chjaru, pus, o sanguinariu)
- Rumore di l'arechja / ronzu
- Earache o disconfort di l'arechja
- A perdita di l'audizione in l'arechja implicata (a perdita di l'audizione pò esse micca totale)
- Debbulezza di u visu, o vertigini (in casi più severi)
U pruprietariu di a salute vi guarderà in l'arechja cù un strumentu chjamatu otoscopiu. Certe volte averanu bisognu di aduprà un microscopiu per una vista megliu. Se u timpanu hè ruttu, u duttore ne vedrà un'apertura. L'osse di l'arechja media ponu ancu esse visibili.
U pus drenu da l'arechja pò fà più difficiule per u duttore à vede u timpanu. Se u pus hè prisente è blocca a vista di u timpanu, u duttore pò avè bisognu d'aspirà l'arechja per liberà u pus.
I test di audiologia ponu misurà quantu audizione hè stata persa.
Pudete piglià passi in casa per trattà u dolore di l'arechja.
- Mettite cumpresse calde nantu à l'arechja per aiutà à alleviare u disagiu.
- Aduprate medicinali cum'è ibuprofene o acetaminofene per alleviare u dolore.
Mantene l'arechja pulita è secca mentre guarisce.
- Pone bille di cuttone in l'arechja mentre si duscia o shampoo per impedisce l'acqua di entrà in l'arechja.
- Evite nuà o mette a testa sottu à l'acqua.
U vostru duttore pò prescrive antibiotici (gocce orali o per l'arechja) per prevene o trattà una infezzione.
A riparazione di u timpanu puderia esse necessaria per fori più grossi o rotture o se u timpanu ùn guarisce micca solu. Questu pò esse fattu sia in ufficiu sia sottu anestesia.
- Patch the timpanu cù un pezzu di u tissutu propiu di a persona presa (chjamata timpanoplastia). Questa prucedura duverà generalmente 30 minuti à 2 ore.
- Riparate i buchi più chjucchi in u timpanu ponendu un gel o una carta speciale sopra u timpanu (chjamata miringoplastia). Questa prucedura duverà generalmente 10 à 30 minuti.
L'apertura in u timpanu guarisce più spessu da per sè in 2 mesi s'ella hè un picculu foru.
A perdita di l'audizione serà à breve termine se a rottura guarisce cumpletamente.
Raramente, altri prublemi ponu accade, cum'è:
- Perdita uditiva à longu andà
- Spargimentu di l'infezzione à l'ossu daretu à l'arechja (mastoidite)
- Vertigo à longu andà è vertigini
- Infezzione cronica di l'arechja o drenaggiu di l'arechja
Se u vostru dolore è i sintomi si migliuranu dopu a rotura di u timpanu, pudete aspettà finu à u ghjornu dopu per vede u vostru fornitore.
Chjamate u vostru fornitore subitu dopu a rottura di u timpanu se:
- Sò assai vertiginosi
- Avè una frebba, un malessere generale, o una perdita di udizione
- Avete un dolore assai pessimu o un forte sonu in l'arechja
- Avè un ogettu in l'arechja chì ùn esce micca
- Avete qualsiasi sintomi chì duranu più di 2 mesi dopu u trattamentu
Ùn inserite micca oggetti in u canali di l'audizione, ancu per pulì lu. L'uggetti appiccicati à l'arechja devenu esse cacciati solu da un fornitore. Avè trattatu subitu infezioni à l'arechja.
Perforazione di a membrana timpanica; Eardrum - ruttu o perforatu; Timpanu perforatu
Anatomia di l'arechja
Scuperti medichi basati annantu à l'anatomia di l'arechja
Mastoidite - vista laterale di a testa
Riparazione di u timone - serie
Kerschner JE, Preciado D. Otitis media. In: Kliegman RM, St. Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 21a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: cap 658.
Pelton SI.Otite esterna, otite media è mastoidite. In: Bennett JE, Dolin R, Blaser MJ, eds. Mandell, Douglas, è Principi è Pràtica di Bennett di Malatie Infettive. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 61.
Pelton SI. Otitis media. In: Long SS, Prober CG, Fischer M, eds. Principii è Pratica di Malatie Infettive Pediatriche. 5a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 29.