Autore: Gregory Harris
Data Di Creazione: 15 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Ghjugnu 2024
Anonim
ECG Basics-2 For Medics & Paramedics
Video: ECG Basics-2 For Medics & Paramedics

L'atresia tricuspidale hè un tipu di malatie cardiache chì hè presente à a nascita (malattia cardiaca congenita), in a quale a valvula cardiaca tricuspidale manca o si sviluppa in modu anormale. U difettu blocca u flussu di sangue da l'atru ghjustu à u ventriculu ghjustu. Altri difetti di u core o di i vasi sò generalmente prisenti à tempu.

L'atresia tricuspidale hè una forma pocu cumuna di malatie cardiache congenite. Affetta circa 5 in ogni 100.000 nascite vive. Una nantu à cinque persone cun questa cundizione averà ancu altri prublemi cardiaci.

Nurmalmentu, u sangue scorri da u corpu in l'atrium di diritta, dopu attraversu a valvula tricuspidale à u ventriculu dirittu è in i pulmoni. Se a valvula tricuspidale ùn si apre, u sangue ùn pò micca scurrà da l'atriulu dirittu à u ventriculu drittu. A causa di u prublema cù a valvula tricuspidale, u sangue ùn pò infine entre in i pulmoni. Hè quì chì deve andà à piglià l'ossigenu (diventa ossigenatu).

Invece, u sangue passa per un foru trà l'atrium di diritta è di manca. In l'atrium di sinistra, si mischia cù u sangue riccu in ossigenu chì ritorna da i pulmoni. Stu mischju di sangue riccu in ossigenu è di sangue poveru in ossigenu hè poi pompatu in u corpu da u ventriculu sinistro. Questu face chì u livellu di ossigenu in u sangue sia più bassu di u normale.


In i persone cun atresia tricuspidale, i pulmoni ricevenu u sangue sia per un foru trà i ventriculi destra è sinistra (descritti sopra), sia per mantenimentu di un vasciu fetale chjamatu u duttus arteriosus. U ductus arteriosus cunnessa l'arteria pulmonaria (arteria à i pulmoni) à l'aorta (arteria principale à u corpu). Hè prisente quandu un criaturu nasce, ma di modu nurmale si chjude da solu pocu dopu a nascita.

I sintomi includenu:

  • Culore turchinu à a pelle (cianosis) per via di u bassu livellu di ossigenu in u sangue
  • Respirazione rapida
  • Stanchezza
  • Povera crescita
  • Mancanza di fiatu

Sta situazione pò esse scuperta durante l'ultrasound prenatale di rutina o quandu u zitellu hè esaminatu dopu a nascita. A pelle turchina hè presente à a nascita. Un soffiu di cori hè spessu prisente à a nascita è pò cresce in fortezza per parechji mesi.

E prove ponu includere:

  • ECG
  • Ecocardiogramma
  • Radiografia di pettu
  • Cateterizazione cardiaca
  • MRI di u core
  • CT scan di u core

Una volta chì u diagnosticu hè fattu, u zitellu serà spessu ammessu in a unità di cure intensive neonatali (NICU). Un medicamentu chjamatu prostaglandina E1 pò esse adupratu per mantene u duttus arteriosi aperto in modu chì u sangue possa circulà versu i pulmoni.


Generalmente, i pazienti cun sta situazione richiedenu chirurgia. Se u core ùn hè micca capace di pompà abbastanza sangue versu i pulmoni è u restu di u corpu, a prima chirurgia si face più spessu in i primi ghjorni di vita. In questa prucedura, un shunt artificiale hè inseritu per mantene u sangue chì scorri à i pulmoni. In certi casi, sta prima chirurgia ùn hè micca necessaria.

Dopu, u zitellu và in casa in a maiò parte di i casi. U zitellu averà bisognu à piglià unu o più medicini à ghjornu è esse seguitatu da vicinu da un cardiologu pediatricu. Stu duttore deciderà quandu a seconda tappa di a chirurgia deve esse fatta.

A prossima tappa di a chirurgia hè chjamata procedura Glenn shunt o hemi-Fontan. Questa prucedura cunnessa a metà di e vene chì portanu sangue scarsu in ossigenu da a metà superiore di u corpu direttamente à l'arteria pulmonaria. A chirurgia hè più spessu fatta quandu u zitellu hè trà 4 à 6 mesi.

Durante e tappe I è II, u zitellu pò sempre sembrà turchinu (cianoticu).

U Stage III, l'ultimu passu, hè chjamatu prucedimentu Fontan. U restu di e vene chì portanu sangue scarsu d'ossigenu da u corpu sò cunnessi direttamente à l'arteria pulmonaria chì porta à i pulmoni. U ventriculu sinistro avà deve solu pompà à u corpu, micca à i pulmoni. Questa cirurgia hè generalmente realizata quandu u zitellu hà da 18 mesi à 3 anni. Dopu questu ultimu passu, a pelle di u zitellu ùn hè più turchina.


In a maiò parte di i casi, a cirurgia migliurà a cundizione.

E cumplicazioni ponu include:

  • Ritmi cardiaci veloci è irregulari (arritmie)
  • Diarrea cronica (da una malattia chjamata enteropatia perdente di proteine)
  • Fallimentu di u core
  • Fluidu in l'addome (ascite) è in i pulmoni (effusione pleurale)
  • Bloccu di u shunt artificiale
  • I colpi è altre cumplicazioni di u sistema nervosu
  • Morte subita

Cuntattate subitu u vostru duttore se u vostru zitellu hà:

  • Novi cambiamenti in i schemi di respirazione
  • Prublemi per manghjà
  • A pelle chì diventa turchina

Ùn ci hè manera cunnisciuta per prevene l'atresia tricuspidale.

Tri atresia; Disordine Valve - atresia tricuspid; Cuore Congenital - atresia tricuspidale; Malattia cardiaca cianotica - atresia tricuspidale

  • Heart - sezione attraversu u mezu
  • Atresia tricuspidale

Fraser CD, Kane LC. Malatie cungenita. In: Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL, eds. Sabiston Manuale di Chirurgia. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 58.

Webb GD, Smallhorn JF, Therrien J, Redington AN. Malatia cardiaca congenita in u paziente adultu è pediatricu. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 75.

Vi Ricumandemu

Mancanza di fiatu: chì pò esse è chì fà

Mancanza di fiatu: chì pò esse è chì fà

A mancanza di fiatu hè carattarizata da a difficultà di l'aria chì ghjunghje à i pulmoni, chì pò accade per ecce iva attività fi ica, an ietà, nervo ità...
À chì serve Nimesulide è cumu si pò piglià

À chì serve Nimesulide è cumu si pò piglià

Nime ulide hè un antinfiammatoriu è analgé icu indicatu per alleviare vari tippi di dolore, infiammazione è frebba, cume u mal di gola, u mal di te ta o u dolore men truale, per e ...