Tendinite

I tendini sò e strutture fibrue chì uniscenu i musculi à l'osse. Quandu sti tendini si gonfianu o si infiammanu, si chjama tendinite. In parechji casi, a tendinosi (degenerazione di i tendini) hè ancu presente.
A tendinitis pò accade per via di ferita o abusu eccessivu. Ghjucà à u sport hè una causa cumuna. A tendinitis pò ancu accade cù l'anzianu chì u tendinu perde elasticità. E malatie di u corpu (sistemiche), cum'è l'artrite reumatoide o a diabete, ponu ancu purtà à tendinite.
A tendinite pò accade in ogni tendinu. I siti cumunemente affettati includenu:
- Govitu
- Taccu (Tendinite d'Achille)
- Ghjinochju
- Spalla
- Thumb
- U polzu
I sintomi di tendinite pò varià cù l'attività o a causa. I sintomi principali ponu include:
- Dolore è tenerezza longu à un tendinu, di solitu vicinu à una articulazione
- Dolore di notte
- Dolore chì hè peghju cù u muvimentu o l'attività
- Rigidità in a mattina
U fornitore di assistenza sanitaria farà un esame fisicu. Durante l'esame, u fornitore cercherà segni di dolore è di tenerezza quandu u musculu attaccatu à u tendinu hè spostatu in certi modi. Ci sò testi specifici per tendini specifici.
U tendinu pò esse infiammatu, è a pelle sopra pò esse calda è rossa.
Altri testi chì ponu esse fatti includenu:
- Ultrasound
- Radiografia
- MRI
U scopu di u trattamentu hè di alleviare u dolore è di riduce l'infiammazione.
U fornitore cunsiglierà di riposà u tendinu influenzatu per aiutallu à recuperà. Questu pò esse fattu cù una stecca o un bretellu amovibile. L'applicazione di u calore o di u fretu à l'area affettata pò aiutà.
L'analgistichi senza prescrizzione cum'è l'AINE cum'è l'aspirina o l'ibuprofene, ponu ancu riduce u dolore è l'infiammazione. L'iniezioni di steroidi in a guaina di u tendinu ponu ancu esse assai utili per cuntrullà u dolore.
U fornitore pò suggerisce ancu fisioterapia per allungà è rinfurzà u musculu è u tendinu. Questu pò ristabilisce a capacità di u tendinu per funziunà currettamente, migliurà a guarigione, è prevene futuri preghjudizii.
In rari casi, a cirurgia hè necessariu per sguassà u tessulu inflamatu da u circondu di u tendinu.
I sintomi si migliuranu cù u trattamentu è u riposu. Se a ferita hè causata da un abusu eccessivu, un cambiamentu di l'abitudine di travagliu pò esse necessariu per impedisce u prublema di vultà.
Cumplicazioni di tendinite pò include:
- Infiammazione à longu andà aumenta u risicu di più ferite, cume a rottura
- Riturnamentu di sintomi di tendinite
Chjama per un appuntamentu cù u vostru fornitore se i sintomi di tendinite si verificanu.
A tendinite pò esse prevenuta da:
- Evitendu muvimenti ripetitivi è abusu eccessivu di braccia è gambe.
- Mantene tutti i vostri musculi forti è flessibili.
- Fà esercizi di riscaldamentu à un ritmu rilassatu prima di una attività vigorosa.
Tendinite calcifica; Tendinitis Bicipital
Tendinu vs ligamentu
Tendinite
Biundo JJ. Bursitis, tendinitis, è altri disordini periarticulari è medicina sportiva. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 247.
Geiderman JM, Katz D. Principi generali di e ferite ortopediche. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 42.