Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 23 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Ghjugnu 2024
Anonim
How Does Metformin Work? (Pharmacology for Nurses)
Video: How Does Metformin Work? (Pharmacology for Nurses)

Meclofenamate hè un medicamentu antiinflamatoriu non steroidale (AINE) adupratu per trattà l'artrite. A sobredose di Meclofenamate si verifica quandu qualchissia piglia più di a quantità normale o raccomandata di sta medicina. Questu pò esse per accidente o apposta.

Questu articulu hè solu per informazioni. Ùn aduprate micca per trattà o gestisce una sobredose reale. Se voi o qualchissia chì site cun avete una sobredose, chjamate u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911), o u vostru centru di velenu lucale pò esse ghjunghje direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1-800-222-1222) da ogni locu in i Stati Uniti.

Meclofenamate pò esse dannusu in quantità grandi.

Quì sottu sò sintomi di una sobredosi di meclofenamatu in diverse parti di u corpu.

OCCHI, ARICCHI, NASU, È GOLA

  • Visione sfocata
  • Soni in l'arechje

CORU È SANGUE

  • Insuffisenza cardiaca congestiva (fastidiu toracicu, mancanza di respiru, gonfiore di a gamba)
  • Pressione sanguigna alta o bassa

RENI

  • Diminuzione di a pruduzzioni di urina
  • Nisuna pruduzzione d'urina

PULMINI È AIRE VIAI


  • Difficultà à respirà
  • Sibilanti

SISTEMA NERVUOSU

  • Mal di testa
  • Agitazione
  • Coma (diminuitu livellu di cuscenza è mancanza di reattività)
  • Cunfusione
  • Cunvulsioni
  • Somnolenza
  • Fatigue è debule
  • Numbness è tingling
  • Crisi
  • Unsteadiness

PELLE

  • Eruzione cutanea
  • Contusione
  • Sudatu

STOMACU È INTESTINI

  • Diarrea
  • Nausea è vomitu (à volte cù sangue)
  • Possibile perdita di sangue attraversu u stomacu è l'intestini
  • Dolore di stomacu

Circate subitu assistenza medica. Ùn fate micca a persona à lancià, à menu chì un cuntrollu di velenu o un prufessore di a salute vi dicenu di fà.

Avè sta infurmazione pronta:

  • Età di a persona, pesu è cundizione
  • Nome di u pruduttu (è ingredienti è forza, se cunnisciutu)
  • U tempu hè statu inghjuttitu
  • Quantità ingullita
  • Se u medicamentu hè statu prescrittu per a persona

U vostru centru lucale di cuntrollu di velenu si pò ghjunghje direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1-800-222-1222) da qualunque parte di i Stati Uniti. Questa linea telefonica naziunale vi permetterà di parlà cun esperti in avvelenamentu. Vi daranu ulteriori istruzzioni.


Questu hè un serviziu gratuitu è ​​cunfidenziale. Tutti i centri lucali di cuntrollu di velenu in i Stati Uniti utilizanu stu numeru naziunale. Duvete chjamà se avete qualchì domanda nantu à l'avvelenamentu o a prevenzione di velenu. Ùn hà bisognu di esse una emergenza. Pudete chjamà per qualsiasi ragione, 24 ore à u ghjornu, 7 ghjorni à a settimana.

Pigliate u cuntinuu à l'uspidale cun voi, se hè pussibule.

U fornitore misurerà è monitorerà i segni vitali di a persona, tra cui a temperatura, u pulse, a frequenza respiratoria è a pressione sanguigna.

E prove chì ponu esse fatte includenu:

  • Prove di sangue è urina
  • Radiografia di pettu
  • ECG (elettrocardiograma, o traccia di u core)

U trattamentu pò include:

  • Fluidi attraversu una vena (da IV)
  • Medicina per trattà l'infiammazione è i sanguinamenti di u stomacu, prublemi di respirazione, è altri sintomi
  • Carbone attivatu
  • Lassativu
  • Tubu per a bocca in u stomacu se u vomitu cuntene sangue
  • Supportu di respirazione, cumpresu u tubu attraversu a bocca in i pulmoni è cunnessu à una macchina di respirazione (ventilatore)

Quantu hè bonu qualcunu dipende da quantu meclofenamatu hè statu inghjuttatu è da a rapidità di u trattamentu hè ricevutu. A più rapida assistenza medica hè data, megliu hè a possibilità di recuperu.


Stu tipu di overdose ùn solitu micca causà prublemi seri. A persona pò avè qualchì dolore di stomacu è vomitu (forse cun sangue). Tuttavia, gravi effetti collaterali ponu accade. Sanguinamentu internu severu hè pussibule, è una trasfusione di sangue pò esse necessaria. Una prucedura chjamata endoscopia pò esse necessaria per piantà i sanguinamenti interni. In questa prucedura, un tubu cù una fotocamera sopra hè passatu per a bocca in u stomacu.

Se u dannu renale hè severu, a dialisi pò esse necessaria finu à chì a funzione renale ritorna. In certi casi, i danni sò permanenti.

Una grande sobredose pò causà gravi danni à i zitelli è adulti. A morte pò accade.

Aronson JK. Antiinflamatori non steroidali (AINE). In: Aronson JK, ed. L'effetti secundarii di Meyler di e droghe. XVI ed. Waltham, MA: Elsevier; 2016: 236-272.

Hatten BW. Aspirina è agenti non steroidali. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 144.

Articuli Affascinanti

Germi è Igiene - Lingue Multiple

Germi è Igiene - Lingue Multiple

Amharic (Amarɨñña / አማርኛ) Arabu (العربية) Birmanu (myanma bha a) Cine e, emplificatu (dialettu Mandarinu) (简体 中文) Cine e, Tradizionale (dialettu cantone e) (繁體 中文) Dzongkha (རྫོང་ ཁ་) Far i...
Acne

Acne

L'acne hè una cundizione di a pelle chì provoca brufoli o "ziti". Capicelli bianchi, punti neri è ro i, macchie infiammate di pelle (cume ci ti) ponu viluppà.L'ac...