Stress è a vostra salute
U stress hè un sintimu di tensione emotiva o fisica. Pò vene da ogni avvenimentu o pensamentu chì ti faci sentu frustratu, arrabiatu, o nervosu.
U stress hè a reazione di u vostru corpu à una sfida o dumanda. In brevi scoppi, u stress pò esse pusitivu, cume quandu vi aiuta à evità u periculu o à rispettà una scadenza. Ma quandu u stress dura per un bellu pezzu, pò dannà a vostra salute.
U stress hè un sintimu nurmale. Ci hè dui tippi principali di stress:
- Stressu acutu. Questu hè u stress à breve termine chì si ne va rapidamente. U sentite quandu lampate nantu à i freni, avete una lotta cù u vostru cumpagnu, o sciate per una pendenza ripida. Aiuta à gestisce situazioni periculose. Accade ancu quandu fate qualcosa di novu o eccitante. Tutte e persone anu stress acutu in un tempu o in l'altru.
- Stressu crònicu. Questu hè u stress chì dura per un periodu più longu di tempu. Pudete avè un stress crònicu se avete prublemi di soldi, un matrimoniu infelice, o guai à u travagliu. Ogni tipu di stress chì dura per settimane o mesi hè stress crònicu. Pudete diventà cusì abituatu à u stress crònicu chì ùn capite micca chì hè un prublema. Se ùn truvate micca manere di gestisce u stress, pò purtà à prublemi di salute.
STRESS E U VOSU CORPU
U vostru corpu reagisce à u stress liberendu ormoni. Quessi ormoni rendenu u vostru cervellu più attentu, causanu i musculi à tense, è aumentanu u vostru polsu. À cortu andà, ste reazzione sò bone perchè ponu aiutà à trattà a situazione chì face u stress. Questu hè u modu di u vostru corpu per prutegge si.
Quandu avete u stress crònicu, u vostru corpu stà alerta, ancu s'ellu ùn ci hè nisun periculu. Cù u tempu, questu mette in risicu per prublemi di salute, cumprese:
- Pressione sanguigna alta
- Malatie cardiache
- Diabetes
- Obesità
- Depressione o ansietà
- Problemi di a pelle, cum'è acne o eczema
- Problemi menstruali
Se avete dighjà una situazione di salute, u stress cronicu pò peghju.
SEGNI DI TROPPU STRESS
U stress pò causà parechji tippi di sintomi fisichi è emotivi. A volte, ùn pudete micca capisce chì questi sintomi sò causati da u stress. Eccu alcuni segni chì u stress vi pò influenzà:
- Diarrea o stinzia
- Dimenticanza
- Dolori frequenti
- Mal di testa
- Mancanza d'energia o focu
- Problemi sessuali
- Mandibule o collu rigidu
- Stanchezza
- Prublemi per dorme o dorme troppu
- Stomacu scunvoltu
- Usu di alcolu o di droghe per rilassassi
- Perda di pesu o guadagnu
E cause di u stress sò diverse per ogni persona. Pudete avè u stress da e buone sfide è ancu da cattivi. Alcune fonti cumuni di stress includenu:
- Sposà o divorzià
- Cumincià un novu travagliu
- A morte di un coniuge o di un membru di a famiglia stretta
- Escia licenziata
- Ritirendu
- Avè un criaturu
- I prublemi di soldi
- Muvimentu
- Avè una malatia grave
- Prublemi à u travagliu
- Prublemi in casa
Chjamate una linea diretta di suicidiu se avete penseri di suicidiu.
Chjamate u vostru duttore sanitariu se vi sentite sopraffatti da u stress, o s'ellu affetta a vostra salute. Chjamate ancu u vostru fornitore se notate sintomi novi o insoliti.
I motivi chì pudete desiderà cercà aiutu sò:
- Avete sentimenti di panicu, cum'è vertigini, respirazione rapida, o un battitu di u core.
- Ùn pudete micca travaglià o funziunà in casa o in u vostru travagliu.
- Avete paure chì ùn pudete micca cuntrullà.
- Avete ricordi di un avvenimentu traumaticu.
U vostru fornitore pò riferitevi à un fornitore di cure di salute mentale. Pudete parlà cun questu prufessiunale nantu à i vostri sentimenti, ciò chì pare rende u vostru stress megliu o peghju, è perchè pensate chì avete stu prublema. Pudete ancu travaglià nantu à sviluppà modi per riduce u stress in a vostra vita.
Ansietà; Sensazione uptight; Stress; Tensione; Jitters; Apprehensione
- Disordine d'ansietà generalizata
- Stress è ansietà
Ahmed SM, Hershberger PJ, Lemkau JP. Influenze psicosociali nantu à a salute. In: Rakel RE, Rakel DP, eds. Manuale di Medicina di Famiglia. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 3.
Situ di l'Istitutu Naziunale di Salute Mentale. 5 cose chì duvete sapè nantu à u stress. www.nimh.nih.gov/health/publications/stress/index.shtml. Accessu à u 25 di ghjugnu, 2020.
Vaccarino V, Bremner JD. Aspetti psichiatrichi è cumportamentali di e malatie cardiovascolari. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 96.