Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 24 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Arteriografia renal seletiva
Video: Arteriografia renal seletiva

L'arteriografia renale hè una radiografia speciale di i vini sanguini di i reni.

Questa prova hè fatta in l'ospedale o in l'ambulatoriu. Puderete nantu à una tavula di raggi X.

I fornitori di assistenza sanitaria spessu usanu una arteria vicinu à l'inguine per u test. In ocasioni, u fornitore pò aduprà una arteria in u polu.

U vostru fornitore:

  • Pulite è rasate a zona.
  • Applica una medicina numbing à l'area.
  • Pone una agulla in l'arteria.
  • Passa un filu finu per l'agulla in l'arteria.
  • Cacciate l'agulla.
  • Inserite un tubu longu, strettu è flessibile chjamatu cateteru in u so postu.

U duttore dirige u cateteru in una pusizione curretta aduprendu imagini à raggi X di u corpu. Un strumentu chjamatu fluoroscopiu invia l'imaghjini à un monitor di TV, chì u fornitore pò vede.

U cateteru hè spintu davanti à u filu in l'aorta (vascellu sanguinu principale da u core). Dopu entre in l'arteria renale. U test usa un tintu speciale (chjamatu cuntrastu) per aiutà e arterie à vede nantu à a radiografia. I vini sanguini di i reni ùn si vedenu micca cù i raggi X urdinarii. A tintura scorri à traversu u cateteru in l'arteria renale.


L'imaghjini à raggi X sò presi mentre a tintura si move attraversu i vasi sanguini. U salinu (acqua salita sterile) chì cuntene un diluente di sangue pò ancu esse mandatu attraversu u cateteru per impedisce u sangue in a zona da a coagulazione.

U cateteru hè eliminatu dopu chì i raggi X sò stati presi. Un dispositivu di chjusura hè piazzatu in l'inguine o a pressione hè applicata à a zona per piantà u sanguinamentu. A zona hè verificata dopu à 10 o 15 minuti è si applica una fascia. Vi pò esse dumandatu di mantene a vostra gamba dritta per 4 à 6 ore dopu a procedura.

Dite à u fornitore se:

  • Site incinta
  • Avete mai avutu prublemi di sangu
  • Attualmente pigliate diluenti di sangue, inclusa l'aspirina ogni ghjornu
  • Avete mai avutu reazzioni allergiche, in particulare quelle relative à u materiale di cuntrastu di raggi X o à e sostanze iodate
  • Avete mai statu diagnosticatu cun insufficienza renale o reni mal funzionanti

Duvete firmà un modulu di accunsentu. Ùn manghjate nè beie nunda per 6 à 8 ore prima di u test. Vi darà un vestitu d'ospedale da purtà è dumandatu di caccià tutti i ghjuvelli. Pudete esse datu una pillula per u dolore (sedativu) prima di a procedura o sedativi IV durante a procedura.


Puderete piattu nantu à a tavula di raggi X. Ci hè di solitu un cuscinu, ma ùn hè micca cusì cunfortu cum'è un lettu. Puderete sente una stizza quandu u medicamentu di anestesia hè datu. Puderete sente qualchì pressione è cunfortu quandu u cateteru hè posizionatu.

Alcune persone sentenu una sensazione calda quandu a tinta hè iniettata, ma a maiò parte di a ghjente ùn la pò sente. Ùn sintite micca u cateteru in u vostru corpu.

Pò esse una tenera tenerezza è contusioni à u situ di l'iniezione dopu a prova.

L'arteriografia renale hè spessu necessaria per aiutà à decide di u megliu trattamentu dopu chì altre prove sò fatte prima. Questi includenu ultrasound duplex, CT abdomen, CT angiogram, MRI abdomen, o MRI angiogram. Queste prove ponu mostrà i seguenti prublemi.

  • Allargamentu anormale di un'arteria, chjamatu aneurisma
  • Cunnessioni anormali trà vene è arterie (fistule)
  • Coagulu di sangue chì blocca una arteria chì furnisce u rene
  • A pressione sanguigna alta senza spiegazione pensata per esse dovuta à u restringimentu di i vasi sanguini di i reni
  • Tumuri benigni è tumuri chì intervenenu i reni
  • Sanguinamentu attivu da u rene

Questa prova pò esse aduprata per esaminà i donatori è i destinatari prima di un trapianto di rene.


I risultati ponu varià. Parlate cù u vostru duttore nantu à u significatu di i vostri risultati di test specifici.

L'angiografia renale pò mustrà a presenza di tumori, restringimentu di l'arteria o aneurismi (allargamentu di a vena o arteria), coaguli di sangue, fistule o sanguinamentu in u rene.

U test pò ancu esse fattu cù e seguenti condizioni:

  • Bloccu di un'arteria da un coagulu di sangue
  • Stenosi di l'arteria renale
  • Cancer di cellule renali
  • Angiomiolipomi (tumori non cancerosi di u rene)

Alcuni di sti prublemi ponu esse trattati cù tecniche fatte in listessu tempu chì l'arteriogramma hè effettuatu.

  • L'angioplastia hè una prucedura per apre un vasu di sangue ristrettu o bluccatu chì furnisce u sangue à i vostri reni.
  • Un stent hè un picculu tubu di maglia metallica chì mantene l'arteria aperta. Pò esse piazzatu per tene aperta un'arteria stretta.
  • U cancer è i tumori non cancerosi ponu esse trattati cù un prucessu chjamatu embolizazione. Ciò implica l'usu di sostanze chì bloccanu u flussu di sangue per uccidere o riduce u tumore. A volte, questu hè fattu in combinazione cù chirurgia.
  • U sanguinamentu pò ancu esse trattatu cù embolizazione.

A prucedura hè generalmente sicura. Ci ponu esse qualchì risicu, cum'è:

  • Reazione allergica à a tintura (mezu di cuntrastu)
  • Dannu arteriale
  • Dannu à l'arteria o à u muru di l'arteria, chì pò purtà à coaguli di sangue
  • Dannu renale da danni à l'arteria o da a tintura

Ci hè una bassa esposizione à a radiazione E donne incinte è i zitelli sò più sensibili à i risichi relativi à i raggi X.

U test ùn deve esse fattu se site incinta o avete gravi prublemi di sangu.

Angiografia di risonanza magnetica (MRA) o CT angiografia (CTA) pò esse fatta invece. MRA è CTA sò non invasivi è ponu furnisce imaging simile di l'arterie renali, ancu se ùn ponu micca esse aduprate per u trattamentu.

Angiograma renale; Angiografia - rene; Angiografia renale; Stenosi di l'arteria renale - arteriografia

  • Anatomia renale
  • Arteri renali

Azarbal AF, Mclafferty RB. Arteriografia. In: Sidawy AN, Perler BA, eds. Cirurgia Vascular di Rutherford è Terapia Endovasculare. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 25.

Duddalwar VA, Jadvar H, Palmer SL. Diagnosticu di imaging renale. In: Yu ASL, Chertow GM, Luyckx VA, Marsden PA, Skorecki K, Taal MW, eds. Brenner è u Renu di u Rettore. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 25.

Textor SC. Ipertensione renovasculare è nefropatia ischemica. In: Yu ASL, Chertow GM, Luyckx VA, Marsden PA, Skorecki K, Taal MW, eds. Brenner è u Renu di u Rettore. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 47.

Cunsigliatu

Hè pussibule di destinà a perdita di grassu à e parti specifiche di u corpu?

Hè pussibule di destinà a perdita di grassu à e parti specifiche di u corpu?

Qua i tutti volenu cambià certe parti di u o corpu.A cintura, e co ce, u culo è e bracce ò pazii cumuni induve e per one tendenu à cun ervà l'ecce u di gra u corporeu.Rial...
Chì hè u Cavallu? Nutrizione, Benefici, è Usi

Chì hè u Cavallu? Nutrizione, Benefici, è Usi

U cavulaghju hè una verdura chì hè ligata à a famiglia di u col.Hè ampiamente cun umatu in Europa è in A ia è hà guadagnatu pupularità in u mondu per i o b...