Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 5 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
LA COLONSCOPIA VIRTUALE
Video: LA COLONSCOPIA VIRTUALE

A culunoscopia virtuale (VC) hè un test di imaging o di raggi X chì cerca u cancheru, i polipi, o altre malatie in l'intestinu grossu (colon). U nome medicu di sta prova hè colonografia CT.

VC hè diversu da a colonoscopia regulare. A culunoscopia regulare usa un attrezzu longu è illuminatu chjamatu colonoscopiu chì hè inseritu in u rettu è in l'intestinu grossu.

VC hè fattu in u dipartimentu di radiologia di un ospedale o di un centru medicu. Ùn sò micca necessarii sedativi è nisun colonoscopiu hè adupratu.

L'esame hè fattu cusì:

  • Si trova nantu à u latu sinistro nantu à una tavula stretta chì hè cunnessa à una macchina MRI o CT.
  • E vostre ghjinochje sò tirate versu u to pettu.
  • Un picculu tubu flessibile hè inseritu in u rettu. L'aria hè pumpata attraversu u tubu per fà u colonu più grande è più faciule da vede.
  • Puderete allora nantu à u vostru spinu.
  • U tavulu scorri in un grande tunnel in a macchina CT o MRI. I raggi X di u vostru colon sò presi.
  • I raggi X sò ancu presi mentre site nantu à u stomacu.
  • Duvete stà assai fermu durante sta procedura, perchè u muvimentu pò sfocà i raggi X. Vi pò esse dumandatu di trattene u vostru fiatu brevemente mentre ogni radiografia hè presa.

Un urdinatore unisce tutte l'imaghjini per furmà ritratti tridimensionali di u colon. U duttore pò vede l'imaghjini nantu à un video monitor.


E vostre viscere anu da esse cumpletamente viote è pulite per l'esame. Un prublema in u vostru grossu intestinu chì deve esse trattatu pò esse mancatu se i vostri intestini ùn sò micca puliti.

U vostru duttore di salute vi darà i passi per pulisce u vostru intestinu. Questu hè chjamatu preparazione intestinale. I passi ponu include:

  • Aduprendu enemas
  • Ùn manghjà micca alimenti solidi per 1 à 3 ghjorni prima di u test
  • Piglià lassativi

Duvete beie assai liquidi limpidi per 1 à 3 ghjorni prima di u test. Esempii di liquidi limpidi sò:

  • Caffè chjaru o tè
  • Bouillon o brodu senza grassu
  • Gelatina
  • Bevande sportive
  • Succhi di frutti stinati
  • Acqua

Continuate à piglià i vostri medicinali, à menu chì u vostru duttore vi dica altrimenti.

Duvete dumandà à u vostru fornitore se avete bisognu di smette di piglià pillole di ferru o liquidi pochi ghjorni prima di u test, a menu chì u vostru fornitore ùn vi dica chì hè OK di continuà. U ferru pò fà u vostru sgabellu neru scuru. Questu rende più difficiule per u duttore di vede in u vostru intestinu.


Scanners CT è MRI sò assai sensibili à i metalli. Ùn portate micca gioielli u ghjornu di u vostru esame. Vi sarà dumandatu di cambià fora di i vostri vestiti di strada è di portà un vestitu d'ospedale per a procedura.

I raggi X sò indolori. U pumping air in u colon pò causà crampi o dolori di gas.

Dopu l'esame:

  • Pudete sentite gonfiatu è avè un liggeru crampi addominali è passà assai gasu.
  • Duvete pudè tornà à e vostre attività regulare.

VC pò esse fattu per i seguenti motivi:

  • Seguitu di u cancheru di u colon o di i polipi
  • Dolore addominale, cambiamenti in i muvimenti intestinali, o perdita di pesu
  • Anemia per via di pocu ferru
  • Sangue in i banchittelli o sgabelli neri, catramati
  • Schernu per u cancheru di u colon o di u rettu (deve esse fattu ogni 5 anni)

U vostru duttore pò vulete fà una colonoscopia regulare invece di un VC. U mutivu hè chì VC ùn permette micca à u duttore di rimuovere campioni di tessuti o polipi.

Altre volte, un VC hè fattu se u vostru duttore ùn hè statu capace di spustà u tubu flessibile finu à u colonu durante una colonoscopia regulare.


I risultati nurmali sò imaghjini di un trattu intestinale sanu.

I risultati di test anormali ponu significà unu di i seguenti:

  • Cancer culettale
  • Sacchetti anormali nantu à u rivestimentu di l'intestini, chjamati diverticulosi
  • Colitis (un intestinu gonfiatu è infiammatu) per via di a malattia di Crohn, colite ulcerativa, infezione, o mancanza di flussu di sangue
  • Sanguinamentu gastrointestinale inferiore (GI)
  • Polipi
  • Tumore

A colonoscopia regulare pò esse fatta (in un ghjornu diversu) dopu un VC se:

  • Ùn hè stata trovata alcuna causa di sanguinamentu o altri sintomi.VC pò mancà qualchi prublemi più chjucu in u colon.
  • I prublemi chì necessitanu una biopsia sò stati visti nantu à un VC.

I rischi di VC includenu:

  • Esposizione à a radiazione da u CT scan
  • Nausea, vomitu, gonfiore, o irritazione rectale da i medicini usati per preparà a prova
  • Perforazione di l'intestinu quandu u tubu per pompà l'aria hè inseritu (estremamente improbabile).

Differenze trà colonoscopia virtuale è convenzionale includenu:

  • VC pò vede u colon da parechji anguli diversi. Questu hè micca cusì faciule cun colonoscopia regulare.
  • VC ùn hà micca bisognu di sedazione. Di solitu si pò vultà à e vostre attività nurmali subitu dopu à a prova. A culunoscopia regulare usa a sedazione è spessu a perdita di una ghjurnata di travagliu.
  • VC cù scanner CT vi espone à a radiazione.
  • A culunoscopia regulare hà un picculu risicu di perforazione intestinale (creendu una piccula lacrima). Ùn ci hè guasi nisun risicu da VC.
  • VC ùn hè spessu capace di rilevà polipi più chjucu di 10 mm. A colonoscopia regulare pò rilevà polipi di tutte e dimensioni.

Colonoscopia - virtuale; Culunugrafia CT; Culunugrafia tomugrafica urdinata; Colografia - virtuale

  • CT scan
  • Scansioni MRI

Itzkowitz SH, Potack J. Polipi colonichi è sindromi di poliposi. In: Feldman M, Friedman LS, Brandt LJ, eds. Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Fisiopatologia / Diagnosi / Gestione. 10a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2016: cap. 126.

Kim DH, Pickhardt PJ. Culunugrafia di tomugrafia urdinata. In: Gore RM, Levine MS, eds. Manuale di Radiologia Gastrointestinale. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2015: chap 53.

Lawler M, Johnston B, Van Schaeybroeck S, et al. Cancer culettale. In: Niederhuber JE, Armitage JO, Kastan MB, Doroshow JH, Tepper JE, eds. Oncolugia Clinica di Abeloff. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 74.

Lin JS, Piper MA, Perdue LA, et al. Pruiezzione per u cancheru culettale: rapportu d'evidenza aggiornatu è rivista sistematica per a Task Force di i Servizii Preventivi di i Stati Uniti. JAMA. 2016; 315 (23): 2576-2594. PMID: 27305422 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27305422.

Populatu Oghje

Germi è Igiene - Lingue Multiple

Germi è Igiene - Lingue Multiple

Amharic (Amarɨñña / አማርኛ) Arabu (العربية) Birmanu (myanma bha a) Cine e, emplificatu (dialettu Mandarinu) (简体 中文) Cine e, Tradizionale (dialettu cantone e) (繁體 中文) Dzongkha (རྫོང་ ཁ་) Far i...
Acne

Acne

L'acne hè una cundizione di a pelle chì provoca brufoli o "ziti". Capicelli bianchi, punti neri è ro i, macchie infiammate di pelle (cume ci ti) ponu viluppà.L'ac...