Scan CT CT
![How Does a CT Scan Work?](https://i.ytimg.com/vi/l9swbAtRRbg/hqdefault.jpg)
Una tomografia computerizzata (CT) di u core hè un metudu di imaging chì utilizza i raggi X per creà immagini dettagliate di u core è di i so vini sanguini.
- Questa prova hè chjamata scansione di calciu coronariu quandu hè fatta per vede se avete un accumulu di calciu in e vostre arterie cardiache.
- Hè chjamata angiugrafia CT s'ella hè fatta per fighjà l'arterie chì portanu sangue in u vostru core. Questa prova valuta se ci hè restringimentu o un bloccu in quelle arterie.
- A prova hè qualchì volta fatta in cumbinazione cù scans di l'aorta o arterie pulmonari per circà prublemi cù quelle strutture.
Vi sarà dumandatu di stà nantu à un tavulinu strettu chì scorri in u centru di u scanner CT.
- Puderete nantu à a vostra schiena cù a testa è i pedi fora di u scanner à ogni estremità.
- Picculi patch, chjamati elettrodi sò messi nantu à u to pettu è cunnessi à una macchina chì registra l'attività elettrica di u vostru core. Pudete esse datu medicamentu per rallentà a frequenza cardiaca.
- Una volta chì site in u scanner, u raghju di raggi X di a macchina gira intornu à voi.
Un urdinatore crea immagini separate di a zona di u corpu, chjamate fette.
- Queste immagini ponu esse conservate, visualizate nantu à un monitor, o stampate nantu à u film.
- I mudelli 3D (tridimensionali) di u core ponu esse creati.
Duvete esse sempre durante l'esame, perchè u muvimentu causa immagini sfocate. Vi pò esse dettu di trattene u vostru fiatu per brevi periodi di tempu.
L'intera scansione deve piglià solu circa 10 minuti.
![](https://a.svetzdravlja.org/medical/heart-ct-scan.webp)
Certi esami necessitanu una tintura speciale, chjamata cuntrastu, per esse trasmessa in u corpu prima di l'iniziu di a prova. U cuntrastu aiuta à certe zone à presentassi megliu nantu à i raggi X.
- U cuntrastu pò esse datu attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. Se u cuntrastu hè adupratu, vi pò ancu esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di u test.
Prima di riceve u cuntrastu:
- Fate sapè à u vostru duttore di salute se avete mai avutu una reazione à u cuntrastu o qualsiasi medicamentu. Puderete bisognu di piglià medicinali prima di u test per riceve in modu sicuru sta sustanza.
- Dìite à u vostru duttore di tutti i vostri medicinali, perchè pudete esse dumandatu à tene alcuni, cum'è a medicina di a diabetes metformin (Glucophage), prima di u test.
- Fate sapè à u vostru duttore se avete prublemi di rene. U materiale di cuntrastu pò fà peghju a funzione renale.
Se pesate più di 300 libbre (135 chilogrammi), scopre se a macchina CT hà un limite di pesu. Troppu pesu pò causà danni à e parti di travagliu di u scanner.
Vi sarà dumandatu di caccià i ghjuvelli è di purtà un vestitu d'ospedale durante u studiu.
Alcune persone ponu avè u disagiu di stà nantu à u tavulinu duru.
U cuntrastu datu attraversu un IV pò causà un:
- Pocu sensazione di brusgiu
- Gustu metallicu in bocca
- Flussu caldu di u corpu
Queste sensazioni sò normali è di solitu si ne vanu in pochi secondi.
CT crea rapidamente immagini dettagliate di u core è di e so arterie. U test pò diagnosticà o rilevà:
- Accumulazione di placche in e arterie coronarie per determinà u vostru risicu di malatie cardiache
- Malatie cardiaca congenita (prublemi di core chì sò presenti à a nascita)
- Prublemi cù e valvule di u core
- Bloccu di l'arterie chì furnisce u core
- Tumuri o massi di u core
- Funzione di pumping di u core
I risultati sò cunsiderati normali se u core è l'arterie esaminate sò normali in apparenza.
U vostru "score calciu" hè basatu annantu à a quantità di calciu chì si trova in l'arterie di u vostru core.
- U test hè nurmale (negativu) se u vostru puntu di calciu hè 0. Questu significa chì a probabilità d'avè un attaccu di core durante i prossimi anni hè assai bassa.
- Se u puntu di calciu hè assai bassu, hè improbabile d'avè malatie coronarie.
I risultati anormali ponu esse da:
- Aneurisma
- Malatia cungenita
- Malatie di l'arteria coronaria
- Prublemi di valvula cardiaca
- Inflammazione di a copertura intornu à u core (pericardite)
- Limitazione di una o più arterie coronarie (stenosi di l'arteria coronaria)
- Tumuri o altre masse di u core o di e zone circundante
Se u vostru puntu di calciu hè altu:
- Significa chì avete accumulazione di calciu in i muri di e vostre arterie coronarie. Questu hè di solitu un segnu di aterosclerosi, o indurimentu di e arterie.
- Più u to puntu hè altu, più u prublema pò esse severu.
- Parlate cù u vostru fornitore nantu à i cambiamenti di stile di vita chì pudete fà per diminuisce u risicu di malatie cardiache.
I risichi per CT scan includenu:
- Esse espostu à a radiazione
- Reazione allergica à u tintu di cuntrastu
E scansioni CT vi espone à più radiazioni cà i raggi X regulari. Avè parechje radiografie o scansioni CT cù u tempu pò aumentà u risicu di u cancheru. Tuttavia, u risicu di qualsiasi scansione hè chjucu. Tu è u vostru fornitore duverete ponderà stu risicu contr'à i benefici di uttene un diagnosticu currettu per un prublema medicu.
Alcune persone anu allergie à u tintu di cuntrastu. Fate sapè à u vostru fornitore se avete mai avutu una reazione allergica à u tintu di cuntrastu iniettatu.
- U tippu u più cumunu di cuntrastu datu in una vena cuntene iodu. Sì una persona cù un'allergia à u iodiu hè datu stu tipu di cuntrastu, pò esse nausea o vomitu, starnutimentu, prurito o urticaria.
- Sì bisogna assolutamente esse datu un cuntrastu simile, pudete avè bisognu di piglià steroidi (cum'è prednisone) o antihistaminici (cum'è difenidramina) prima di u test. Puderete ancu bisognu di piglià un imblocatore di istamina (cume a ranitidina).
- I reni aiutanu à caccià u iodu da u corpu. Quelli cù malattie renali o diabete ponu avè bisognu di riceve fluidi in più dopu a prova per aiutà à scorrà u iodu fora di u corpu.
Raramente, a tintura pò causà una risposta allergica periculosa per a vita chjamata anafilassi. Sì avete qualchì problema per respirà durante u test, duvete avvisà immediatamente l'operatore di u scanner. I scanners sò ghjunti cù un interfonu è altoparlanti, cusì l'operatore vi pò sente sempre.
CAT scan - core; Scan tomografia assiale computata - core; Tomografia computerizata - core; Scoring di calciu; CT scan Multi-rilevatore - core; Tomografia computerizata à u raggiu di l'elettroni - core; Puntu Agatston; Scansione di calciu coronariu
CT scan
Benjamin IJ. Prove è prucessi diagnostichi in u paziente cun malattie cardiovascolari. In: Benjamin IJ, Griggs RC, Wing EJ, Fitz JG, eds. Andreoli è Cecil Carpenter's Essentials of Medicine. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2016: chap 4.
Doherty JU, Kort S, Mehran R, et al. ACC / AATS / AHA / ASE / ASNC / HRS / SCAI / SCCT / SCMR / STS 2019 criteri d'usu adatti per l'imaging multimodalità in a valutazione di a struttura cardiaca è di a funzione in malattie cardiache non valvulari: un rapportu di l'American College of Cardiology Task Force, Associazione Americana per Chirurgia Toracica, Associazione Americana di u Cuore, Società Americana di Ecocardiografia, Società Americana di Cardiologia Nucleare, Società di Ritmu Cardiacu, Società per Angiografia Cardiovascolare è Intervenzioni, Società di Tomografia Calculata Cardiovascolare, Società per Risonanza Magnetica Cardiovascolare, è Società Chirurghi Toracichi. J Am Coll Cardiol. 2019; 73 (4): 488-516. PMID: 30630640 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30630640.
Min JK. Tomografia computerizata cardiaca. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 18.