Autore: Joan Hall
Data Di Creazione: 25 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 26 Sittembre 2024
Anonim
Normal Abdominal & Pelvic CT Anatomy: Algorithm – Radiology | Lecturio
Video: Normal Abdominal & Pelvic CT Anatomy: Algorithm – Radiology | Lecturio

Una tomografia computerizzata (CT) di u bacinu hè un metudu di imaging chì utilizza i raggi X per creà immagini trasversali di a zona trà l'osse di l'anca. Questa parte di u corpu hè chjamata zona pelvica.

E strutture à l'internu è vicinu à u pelvis includenu a vescica, a prostata è altri organi riproduttivi maschili, organi riproduttivi femminili, nodi linfatichi è ossa pelviche.

L'imaghjini CT unichi sò chjamati fette. L'imaghjini sò almacenati in un urdinatore, visualizati nantu à un monitor, o stampati in film.I mudelli tridimensionali di a zona di u corpu ponu esse creati accatastendu e fette inseme.

Hè dumandatu di stà nantu à un tavulinu strettu chì scorri in u centru di u scanner CT.

Una volta chì site in u scanner, u raghju di raggi X di a macchina gira intornu à voi. Ùn viderete micca i raggi rotanti di raggi X.

Duvete esse sempre durante l'esame, perchè u muvimentu causa immagini sfocate. Vi pò esse dettu di trattene u vostru fiatu per brevi periodi di tempu.

A scansione duverà piglià menu di 30 minuti.

Certi esami necessitanu una tintura speciale. Hè chjamatu media di cuntrastu. Deve esse mandatu in u corpu prima di l'iniziu di a prova. U cuntrastu aiuta à certe zone à presentassi megliu nantu à i raggi X.


  • U cuntrastu pò esse datu attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. O pudete esse dumandatu à beie una forma liquida di cuntrastu. Se u cuntrastu hè adupratu, vi pò ancu esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di u test.
  • Fate sapè à u vostru duttore di salute se avete mai avutu una reazione à u cuntrastu. Puderete bisognu di piglià medicinali prima di u test per riceve in modu sicuru sta sustanza.
  • Prima di riceve u cuntrastu, dite à u vostru duttore se pigliate a medicina per a diabete metformina (Glucophage) perchè pudete avè bisognu di piglià precauzioni in più.

Prima di riceve u cuntrastu, dite à u vostru duttore se avete prublemi di rene. Ùn pudete micca esse capaci di uttene cuntrastu IV se questu hè u casu.

Se pesate più di 300 libbre (136 chilogrammi), scopre se a macchina CT hà un limite di pesu. Troppu pesu pò dannà e parti di travagliu di u scanner.

Vi sarà dumandatu di caccià i ghjuvelli è di purtà un vestitu d'ospedale durante u studiu.

Vi pò esse dumandatu di beie una soluzione di cuntrastu orale.


Alcune persone ponu avè u disagiu di stà nantu à u tavulinu duru.

U cuntrastu datu attraversu un IV pò causà:

  • Pocu sensazione di brusgiu
  • Gustu metallicu in bocca
  • Flussu caldu di u corpu

Queste sensazioni sò normali è u più spessu si ne vanu in pochi secondi.

CT crea rapidamente immagini dettagliate di u corpu, cumpresu u bacinu è e zone vicinu à u bacinu. U test pò esse adupratu per diagnosticà o rilevà:

  • Massi o tumori, cumpresu u cancheru
  • A causa di u dolore pelvicu
  • Inghjulia à u pelvis

Questa prova pò ancu aiutà:

  • Guidate un chirurgu versu a zona ghjusta durante una biopsia o altre procedure
  • U vostru prughjettu di u fornitore per a chirurgia
  • Pianificate u trattamentu di radiazioni per u cancer

I risultati sò cunsiderati nurmali se l'organi di a pelvis chì sò esaminati sò normali in apparizione.

I risultati anormali ponu esse da:

  • Abscesu (cullezzione di pus)
  • Pietre di vescica
  • Ossu rottu
  • Cancer
  • Diverticulite

I rischi di CT scan includenu:


  • Esse espostu à a radiazione
  • Reazione allergica à u tintu di cuntrastu

E scansioni CT vi espone à più radiazioni cà i raggi X regulari. Avè parechje radiografie o CT scan cù u tempu pò aumentà u risicu di u cancheru. Ma u risicu di qualsiasi scansione hè chjucu. Tu è u vostru fornitore duverete ponderà stu risicu contr'à i benefici di uttene un diagnosticu currettu per un prublema medicu.

Alcune persone anu allergie à u tintu di cuntrastu. Fate sapè à u vostru fornitore se avete mai avutu una reazione allergica à u tintu di cuntrastu iniettatu.

  • U tippu u più cumunu di cuntrastu datu in una vena cuntene iodu. Sì una persona cù un'allergia à u iodiu hè datu stu tipu di cuntrastu, pò esse nausea o vomitu, starnutimentu, prurito o urticaria.
  • Se vi deve assolutamente esse datu un cuntrastu, pudete esse datu antihistaminici (cum'è Benadryl) o steroidi prima di u test.
  • I reni aiutanu à caccià u iodu da u corpu. Quelli cù malattie renali o diabete ponu avè bisognu di riceve fluidi in più dopu a prova per aiutà à scorrà u iodu fora di u corpu.

In rari casi, a tintura provoca una risposta allergica periculosa per a vita chjamata anafilassi. Se avete qualchì problema per respirà durante a prova, duvete dì immediatamente à l'operatore di u scanner. I scanners sò ghjunti cù un interfonu è altoparlanti, cusì l'operatore vi pò sente sempre.

CAT scan - pelvis; Scan di tomografia assiale computata - pelvis; Scan tomografia computerizata - pelvis; CT scan - pelvis

Bishoff JT, Rastinehad AR. Imaging di e vie urinarie: principii di basa di tomografia computerizzata, imaging per risonanza magnetica è film pianu. In: Wein AJ, Kavoussi LR, Partin AW, Peters CA, eds. Urologia Campbell-Walsh. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 2.

Chernecky CC, Berger BJ. Tomografia computerizata di u corpu (spirale [elicoidale], fasci di elettroni [EBCT, ultrarapidi], alta risoluzione [HRCT], 64-slice multidetector [MDCT]). In: Chernecky CC, Berger BJ, eds. Prove di Laboratoriu è Prucedure Diagnostiche. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2013: 375-376.

Aringa W. Ricunnisciendu l'abdomen normale è a pelvis in tomografia computerizzata. In: Herring W, ed. Imparendu a Radiologia. 3a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 15.

Nicholas JR, Puskarich MA. Traumatismu addominale. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 39.

Posti Interessanti

Candidiasi maschile (nantu à u pene): sintomi, cause è trattamentu

Candidiasi maschile (nantu à u pene): sintomi, cause è trattamentu

A candidia i ma chile curri ponde à a cre cita ecce iva di funghi di u genaru Candida p. in u pene, purtendu à l'apparizione di egni è intomi indicativi di infezioni, cum'è...
Verruche genitali (cresta di gallu): chì sò, cause è trattamentu

Verruche genitali (cresta di gallu): chì sò, cause è trattamentu

E verruche genitali, tecnicamente chjamate condyloma acuminata o, pupularmente cum'è "cre ta di gallu", ò le ioni nantu à a pelle prodotte da u viru HPV, chì ponu e e...