Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 20 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Marzu 2025
Anonim
Benefícios da Biotina - Para Que Serve? Engorda? Alimentos, Como Tomar e Dicas
Video: Benefícios da Biotina - Para Que Serve? Engorda? Alimentos, Como Tomar e Dicas

Cuntenutu

A biotina hè una vitamina. Alimenti cum'è ova, latte, o banane cuntenenu piccule quantità di biotina.

A biotina hè aduprata per a carenza di biotina. Hè ancu usatu comunemente per a perdita di capelli, unghie fragili, è altre condizioni, ma ùn ci hè micca una bona evidenza scientifica per sustene questi usi.

Base di dati cumpleta di Medicini naturali valutà l'efficacità basata annantu à evidenza scientifica secondu a scala seguente: Efficace, Probabilmente Efficace, Possibilmente Efficace, Possibilmente Inefficace, Probabilmente Inefficace, Inefficace, è Prove Insuffisenti da Valutare.

E valutazioni di efficacia per BIOTIN sò i seguenti:

Probabilmente efficace per ...

  • Carenza di biotina. Piglià biotina pò aiutà à trattà i livelli bassi di sangue di biotina. Pò ancu prevene chì i livelli di biotina in sangue diventinu troppu bassi. U nivellu bassu in sangue di biotina pò causà un diradamentu di i capelli è rash intornu à l'ochji, u nasu è a bocca. Altri sintomi includenu depressione, mancanza d'interessu, allucinazioni, è zinghje in i bracci è e gambe. Bassi livelli di biotina ponu accade in e persone chì sò incinte, chì anu avutu l'alimentazione à longu andà cù tubi, chì sò malnutriti, chì anu subitu una rapida perdita di pesu, o chì anu una patologia ereditaria specifica. U fumu di sigaretta pò ancu causà bassi livelli di biotina in sangue.

Possibilmente inefficace per ...

  • Sclerosi multipla (MS). A biotina à dosi elevate ùn riduce micca a disabilità in e persone cun MS. Sembra ancu micca influenzà u risicu di ricaduta.
  • Pelle aspra, squamosa nantu à u cuoio capillare è a faccia (dermatite seborreica). Piglià biotina ùn pare micca aiutà à migliurà l'eruzione cutanea in i zitelli.

Pruvenza insufficiente per valutà l'efficacità per ...

  • Una cundizione ereditata chì affetta u cervellu è altre parti di u sistema nervosu (malattia di i ganglii basali rispondenti à a biotina-tiamina). E persone cun sta cundizione sperimentanu episodi di alteratu statu mentale è prublemi musculari. E prime ricerche mostranu chì l'assunzione di biotina cù tiamina ùn riduce i sintomi di più cà piglià tiamina da sola. Ma a cumbinazione puderia accurtà quantu duranu l'episodi.
  • Unghji fragili. E prime ricerche suggerenu chì piglià biotina per bocca finu à un annu puderia aumentà u spessore di unghie è unghie di i pedi in e persone cù unghie fragili.
  • Diabetes. Una ricerca limitata mostra chì piglià biotina ùn migliurà i livelli di zuccheru in sangue in e persone cun diabete.
  • Crampi musculari. E persone chì ricevenu dialisi tendenu à avè crampi musculari. E prime ricerche mostranu chì piglià biotina per bocca pò riduce i crampi musculari in queste persone.
  • A malatia di Lou Gehrig (sclerosi laterale amiotrofica o ALS).
  • Depressione.
  • Dolore nervosu in e persone cun diabete (neuropatia diabetica).
  • Perdita di capelli irregulari (alopecia areata).
  • Altre cundizioni.
Hè necessaria più prova per valutà a biotina per questi usi.

A biotina hè un cumpunente impurtante di l'enzimi in u corpu chì rompenu certe sostanze cum'è i grassi, i carboidrati, è altri.

Ùn ci hè micca un bonu test di laburatoriu per a rilevazione di bassi livelli di biotina, dunque questa situazione hè generalmente identificata da i so sintomi, chì includenu assottigliamento di i capelli (spessu cù perdita di culore di i capelli) è eruzione cutanea rossa intornu à l'ochji, u nasu è a bocca . Altri sintomi includenu depressione, stanchezza, allucinazioni, è zinzali di i bracci è di e gambe. Ci hè qualchì evidenza chì u diabete puderia causà bassi livelli di biotina.

Quandu hè presu per bocca: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE per a maiò parte di a ghjente quandu hè presa da a bocca in modu adattu. Hè ben tolleratu quandu hè adupratu à i dosaggi raccomandati.

Quandu si applica à a pelle: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE per a maiò parte di a ghjente quandu appiicata à a pelle cum'è prudutti cusmetichi chì cuntenenu finu à 0,6% di biotina.

Quandu hè datu cum'è un colpu: A biotina hè POSSIBILE SALVU quandu hè datu cum'è un colpu in u musculu.

Precauzioni speciali è avvertenze:

Gravidanza è allattamentu: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE quandu adupratu in quantità raccomandate durante a gravidanza è l'allattamentu.

I zitelli: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE quandu hè pigliatu da a bocca è adeguatamente.

Una cundizione ereditata in cui u corpu ùn pò micca trattà a biotina (carenza di biotinidasi): E persone cun questa situazione ponu avè bisognu di biotina in più.

Dialisi renale: E persone chì ricevenu dialisi renale ponu avè bisognu di biotina in più. Verificate cù u vostru duttore di salute.

Fumendu: E persone chì fumanu ponu avè bassi livelli di biotina è pò avè bisognu di un supplementu di biotina.

Prove di laboratorio: Assumendu supplementi di biotina pò interferisce cù i risultati di parechji testi di laboratori di sangue. A biotina pò causà risultati di test falsamente alti o falsi bassi. Questu pò purtà à diagnosi mancate o sbagliate. Dìite à u vostru duttore se pigliate supplementi di biotina, soprattuttu se avete fattu testi di laboratorio perchè puderete bisognu di smette di piglià biotina prima di u vostru test di sangue. A maiò parte di i multivitamini cuntenenu basse dosi di biotina, chì sò improbabile chì interferiscenu cù i test di sangue. Ma parlate cù u vostru duttore per esse sicuru.

Ùn si sà se stu pruduttu interagisce cù qualsiasi medicinali.

Prima di piglià stu pruduttu, parlate cù u vostru prufessiunale sanitariu se pigliate qualsiasi medicazione.
Acidu alfa-lipoicu
L'acidu alfa-lipoicu è a biotina presi inseme ponu ognuna riduce l'assorbimentu di l'altru da u corpu.
Vitamina B5 (acidu pantotenicu)
A biotina è a vitamina B5 pigliate inseme ponu ognuna riduce l'assorbimentu di u corpu di l'altru.
Bianchi d'ova
U biancu d'ova crudu pò ligà si à a biotina in l'intestinu è impedisce ch'ellu sia assurbitu. Manghjà 2 o più bianchi d'ova crudi ogni ghjornu per parechji mesi hà causatu carenza di biotina chì hè abbastanza seria da pruduce sintomi.
E seguenti dosi sò state studiate in ricerca scientifica:

ADULTI

DA BOCCA:
  • Generale: Ùn ci hè alcuna indennità dietetica raccomandata (RDA) stabilita per a biotina. L'ingestioni adeguate (AI) per a biotina sò 30 mcg per adulti di più di 18 anni è donne incinte, è 35 mcg per donne chì allattanu.
  • Carenza di biotina: Finu à 10 mg à ghjornu hè statu adupratu.
ZITELLI

DA BOCCA:
  • Generale: Ùn ci hè alcuna indennità dietetica raccomandata (RDA) stabilita per a biotina. L'ingestioni adeguate (AI) per a biotina sò 7 mcg per i zitelli 0-12 mesi, 8 mcg per i zitelli 1-3 anni, 12 mcg per i zitelli 4-8 anni, 20 mcg per i zitelli 9-13 anni, è 25 mcg per l'adolescenti 14-18 anni.
  • Carenza di biotina: Finu à 10 mg à ghjornu hè stata aduprata in zitelli.
Biotina, Biotina, Biotina-D, Coenzima R, D-Biotina, Vitamina B7, Vitamina H, Vitamina B7, Vitamina H, Fattore W, Cis-hexahydro-2-oxo-1H-thieno [3,4-d] -imidazole -4-Valeric Acid.

Per amparà di più nantu à cume hè statu scrittu questu articulu, per piacè vedi u Base di dati cumpleta di Medicini naturali metodulugia.


  1. Cree BAC, Cutter G, Wolinsky JS, et al. Sicurezza è efficacia di MD1003 (biotina à alta dose) in pazienti cun sclerosi multiplica progressiva (SPI2): una prova randomizzata, doppia-ceca, controllata da placebo, di fase 3. Lancet Neurol. 2020.
  2. Li D, Ferguson A, Cervinski MA, Lynch KL, Kyle PB. Documentu di Guida AACC nantu à l'Interferenza di Biotina in Prove di Laboratoriu. J Appl Lab Med. 2020; 5: 575-587. Vede astrattu.
  3. Kodani M, Poe A, Drobeniuc J, Mixson-Hayden T. Determinazione di l'interferenza potenziale di biotina nantu à l'accuratezza di risultati di analisi serologiche per vari marcatori di epatite virali. J Med Virol. Vede astrattu.
  4. Branger P, Parienti JJ, Derache N, Kassis N, Assouad R, Maillart E, Defer G. Recidive Durante u Trattamentu di Biotina in Alta Dosi in Sclerosi Multipla Progressiva: un Casu Crossover è Propensità Score-Ajustata Prospettiva Cohort. Neuroterapii. 2020. Vede u riassuntu.
  5. Tourbah A, Lebrun-Frenay C, Edan G, et al. MD1003 (Biotina High-Dose) per u Trattamentu di a Sclerosi Multipla Progressiva: Un Studiu Randomizatu, Doppiu Cecu, Controllatu Placebo. Mult Scler. 2016; 22: 1719-1731. Vede astrattu.
  6. Juntas-Morales R, Pageot N, Bendarraz A, et al. Biotina farmaceutica di alta dose (MD1003) in sclerosi laterale amiotrofica: Un studiu pilotu. Medicina Clinica. 2020; 19: 100254. Vede astrattu.
  7. Demas A, Cochin JP, Hardy C, Vaschalde Y, Bourre B, Labauge P. Riattivazione Tardiva di a Sclerosi Multipla Progressiva Durante u Trattamentu cù Biotina. Neurol Ther. 2019; 9: 181-185. Vede astrattu.
  8. Couloume L, Barbin L, Leray E, et al. Biotina à dosi elevate in sclerosi multiplica progressiva: Un studiu prospettivu di 178 pazienti in pratica clinica di rutina. Mult Scler. 2019: 1352458519894713. Vede astrattu.
  9. Elecsys Anti-SARS-CoV-2 - Cobas. Roche Diagnostics GmbH. Disponibile à: https://www.fda.gov/media/137605/download.
  10. Trambas CM, Sikaris KA, Lu ZX. Una prudenza in quantu à a terapia di biotina à alta dosi: misdiagnosi di ipertiroidismu in i pazienti eutiroidi. Med J Aust. 2016; 205: 192. Vede astrattu.
  11. Sedel F, Papeix C, Bellanger A, Touitou V, Lebrun-Frenay C, Galanaud D, et al. Alti dosi di biotina in a sclerosi multiplica cronica progressiva: un studiu pilotu. 2015; 4: 159-69. doi: 10.1016 / j.msard.2015.01.005.Vede astrattu.
  12. Tabarki B, Alfadhel M, AlShahwan S, Hundallah K, AlShafi S, AlHashem A. Trattamentu di a malattia di i ganglii basali rispondenti à a biotina: studiu comparativu apertu trà a cumminazione di biotina più tiamina versus tiamina sola. Eur J Paediatr Neurol. 2015; 19: 547-52. doi: 10.1016 / j.ejpn.2015.05.008. Vede astrattu.
  13. A FDA avverte chì Biotin pò interferisce cù i test di laboratorio: Comunicazione di sicurezza FDA. https://www.fda.gov/MedicalDevices/Safety/AlertsandNotices/ucm586505.htm. Actualizatu u 28 di nuvembre di u 2017. Accessu à u 28 di nuvembre di u 2017.
  14. Biscolla RPM, Chiamolera MI, Kanashiro I, Maciel RMB, Vieira JGH. Una Sola Dose Orale di 10? Mg di Biotina Interferisce cù Prove di Funzione Tiroide. Tiroide 2017; 27: 1099-1100. Vede astrattu.
  15. Piketty ML, Prie D, Sedel F, et al. Terapia biotina à dosi elevate chì porta à falsi profili endocrini biochimici: validazione di un metudu simplice per superà l'interferenza biotina. Clin Chem Lab Med 2017; 55: 817-25. Vede astrattu.
  16. Trambas CM, Sikaris KA, Lu ZX. Più infurmazione nantu à u Trattamentu Biotina Mimicendu a Malatia di Graves. N Engl J Med 2016; 375: 1698. Vede astrattu.
  17. Elston MS, Sehgal S, Du Toit S, Yarndley T, Conaglen JV. A malatia di Graves Factitious per via di interferenza immunoassay biotin-un casu è rivista di a literatura. J Clin Endocrinol Metab 2016; 101: 3251-5. Vede astrattu.
  18. Kummer S, Hermsen D, Distelmaier F. Trattamentu biotina imitendu a malatia di Graves. N Engl J Med 2016; 375: 704-6. Vede astrattu.
  19. Barbesino G. Diagnosticu sbagliatu di a malatia di Graves cun apparente ipertiroïdismu severu in un paziente chì piglia biotina megadosi. Tiroide 2016; 26: 860-3. Vede astrattu.
  20. Sulaiman RA. Trattamentu biotina chì causa risultati immunoanalisi erronii: Una parola di prudenza per i clinichi. Drug Discov Ther 2016; 10: 338-9. Vede astrattu.
  21. Bülow Pedersen I, Laurberg P.Ipertiroïdismu Biochimicu in un Neunatu Causatu da l'Interazione di l'analisi da l'entrata di Biotina. Eur Tiroide J 2016; 5: 212-15. Vede astrattu.
  22. Minkovsky A, Lee MN, Dowlatshahi M, et al. U trattamentu biotina à dosi elevate per a sclerosi multiplica secundaria prugressiva pò interferisce cù i testi di tiroide. AACE Clin Case Rep 2016; 2: e370-e373. Vede astrattu.
  23. Oguma S, Ando I, Hirose T, et al. A biotina migliora i crampi musculari di i pazienti emodialisi: un prucessu prospettivu. Tohoku J Exp Med 2012; 227: 217-23. Vede astrattu.
  24. Waghray A, Milas M, Nyalakonda K, Siperstein AE. Hormone paratiroideu falsamente bassu secondu à l'interferenza biotina: una serie di casi. Pratica Endocr 2013; 19: 451-5. Vede astrattu.
  25. Kwok JS, Chan IH, Chan MH. Interferenza di biotina in TSH è misurazione libera di ormoni tiroidiali. Patulugia. 2012; 44: 278-80. Vede astrattu.
  26. Vadlapudi AD, Vadlapatla RK, Mitra AK. Trasportatore multivitaminicu dipendente di sodiu (SMVT): un target potenziale per a consegna di droghe. Curr Drug Targets 2012; 13: 994-1003. Vede astrattu.
  27. Pacheco-Alvarez D, Solórzano-Vargas RS, Del Río AL. Biotina in u Metabolismu è a so Relazione cù e Malatie Umane. Arch Med Res 2002; 33: 439-47. Vede astrattu.
  28. Sydenstricker, V. P., Singal, S. A., Briggs, A. P., Devaughn, N. M., è Isbell, H. Osservazioni nantu à a "ferita di u biancu d'ova" in l'omu è a so cura cù u concentratu di biotina. J Am Med Assn 1942;: 199-200.
  29. Ozand, PT, Gascon, GG, Al Essa, M., Joshi, S., Al Jishi, E., Bakheet, S., Al Watban, J., Al Kawi, MZ, è Dabbagh, O. Biotin-responsive basal malatia ganglia: una nova entità. Cervellu 1998; 121 (Pt 7): 1267-1279. Vede astrattu.
  30. Wallace, J. C., Jitrapakdee, S., è Chapman-Smith, A. Pyruvate carboxylase. Int J Biochem.Cell Biol. 1998; 30: 1-5. Vede astrattu.
  31. Zempleni, J., Green, G. M., Spannagel, A. W., è Mock, D. M. L'escrezione biliare di biotina è metaboliti di biotina hè quantitativamente minore in ratti è porci. J Nutr. 1997; 127: 1496-1500. Vede astrattu.
  32. Zempleni, J., McCormick, D. B., è Mock, D. M. Identificazione di biotin sulfone, bisnorbiotin metil chetone è tetranorbiotin-l-sulfossido in urina umana. Am.J Clin.Nutr. 1997; 65: 508-511. Vede astrattu.
  33. van der Knaap, M. S., Jakobs, C., è Valk, J. Imaghjini di risonanza magnetica in acidosi lattiche. J Inherit.Metab Dis. 1996; 19: 535-547. Vede astrattu.
  34. Shriver, B. J., Roman-Shriver, C., è Allred, J. B. Depletion e repletion of biotinyl enzymes in liver of biotin-deficient rats: evidenza di un sistema di almacenamiento di biotin. J Nutr. 1993; 123: 1140-1149.Vede astrattu.
  35. McMurray, D. N. Immunità mediata da cellule in carenza nutrizionale. Prog.Food Nutr.Sci 1984; 8 (3-4): 193-228. Vede astrattu.
  36. Ammann, A. J. Novu insight in e cause di disordini di immunodeficiency. J Am.Acad.Dermatol. 1984; 11 (4 Pt 1): 653-660. Vede astrattu.
  37. Petrelli, F., Moretti, P., è Paparelli, M. Distribuzione intracellulare di biotina-14COOH in fegatu di rat. Mol.Biol.Rep. 2-15-1979; 4: 247-252. Vede astrattu.
  38. Zlotkin, S. H., Stallings, V. A., è Pencharz, P. B. Nutrizione parenterale tutale in i zitelli. Pediatr.Clin.North Am. 1985; 32: 381-400. Vede astrattu.
  39. Bowman, B. B., Selhub, J., è Rosenberg, I. H. Assorbimentu intestinali di biotina in u surci. J Nutr. 1986; 116: 1266-1271. Vede astrattu.
  40. Magnuson, N. S. è Perryman, L. E. Difetti metabolichi in immunodeficiency cumminata severa in l'omu è l'animali. Comp Biochem. Physiol B 1986; 83: 701-710. Vede astrattu.
  41. Nyhan, W. L. Errori innati di u metabolismu di a biotina. Arch.Dermatol. 1987; 123: 1696-1698a. Vede astrattu.
  42. Sweetman, L. è Nyhan, W. L. Disturbi ereditabili trattabili da biotina è fenomeni associati. Annu.Rev.Nutr. 1986; 6: 317-343. Vede astrattu.
  43. Brenner, S. è Horwitz, C. Possibili mediatori nutrienti in psoriasi è dermatite seborreica. II. Mediatori nutrienti: acidi grassi essenziali; vitamine A, E è D; vitamine B1, B2, B6, niacina è biotina; vitamina C seleniu; zincu; ferru. Rev. Mondu Nutr. Diet. 1988; 55: 165-182. Vede astrattu.
  44. Miller, S. J. Mancanza nutrizionale è a pelle. J Am.Acad.Dermatol. 1989; 21: 1-30. Vede astrattu.
  45. Michalski, A. J., Berry, G. T., è Segal, S. Deficienza di Holocarboxylase synthetase: seguitu di 9 anni di un paziente in terapia cronica di biotina è una rivista di a letteratura. J Inherit.Metab Dis. 1989; 12: 312-316. Vede astrattu.
  46. Colombo, V. E., Gerber, F., Bronhofer, M., è Floersheim, G. L. Trattamentu di unghie fragili è onychoschizia cù biotina: microscopia elettronica à scansione. J Am.Acad.Dermatol. 1990; 23 (6 Pt 1): 1127-1132. Vede astrattu.
  47. Daniells, S. è Hardy, G. A perdita di capelli in nutrizione parenterale à longu andà o in casa: sò culpevuli carenze di micronutrienti? Curr.Opin.Clin.Nutr.Metab Care 2010; 13: 690-697. Vede astrattu.
  48. Wolf, B. Problemi clinichi è dumande frequenti nantu à a carenza di biotinidasi. Mol.Genet.Metab 2010; 100: 6-13. Vede astrattu.
  49. Zempleni, J., Hassan, Y. I., è Wijeratne, S. S. Biotin è carenza di biotinidasi. Expert.Rev.Endocrinol.Metab 11-1-2008; 3: 715-724. Vede astrattu.
  50. Tsao, C. Y. Tendenze attuali in u trattamentu di spasmi infantili. Neuropsichiatru.Dis.Treat. 2009; 5: 289-299. Vede astrattu.
  51. Sedel, F., Lyon-Caen, O., è Saudubray, J. M. [Malatie neuro-metaboliche ereditarie trattabili]. Rev. Neurol. (Parigi) 2007; 163: 884-896. Vede astrattu.
  52. Sydenstricker, V. P., Singal, S. A., Briggs, A. P., Devaughn, N. M., è Isbell, H. OSSERVAZIONI PRELIMINARI DI "INGURIAZIONE BIANCA DI OVU" IN L'OMU E A SURA CURA CON UN BIOTINA CUNCENTRATA. Scienza 2-13-1942; 95: 176-177. Vede astrattu.
  53. Scheinfeld, N., Dahdah, M. J., è Scher, R. Vitamini è minerali: u so rolu in a salute è e malatie di e unghie. J Drugs Dermatol. 2007; 6: 782-787. Vede astrattu.
  54. Spector, R. è Johanson, C. E. U trasportu di vitamine è omeostasi in u cervellu di mammiferi: focus nantu à e Vitamine B è E. J Neurochem. 2007; 103: 425-438. Vede astrattu.
  55. Mock, D. M. Manifestazioni cutanee di carenza di biotina. Semin.Dermatol. 1991; 10: 296-302. Vede astrattu.
  56. Bolander, F. F. Vitamini: micca solu per l'enzimi. Curr.Opin.Investig.Drugs 2006; 7: 912-915. Vede astrattu.
  57. Prasad, A. N. è Seshia, S. S. Status epilepticus in pratica pediatrica: neonatu à adolescente. Adv.Neurol. 2006; 97: 229-243. Vede astrattu.
  58. Wilson, CJ, Myer, M., Darlow, BA, Stanley, T., Thomson, G., Baumgartner, ER, Kirby, DM, è Thorburn, DR Mancanza severa di holocarboxylase sintetasi cù una risposta incompleta à a biotina resultante in insulte prenatale in i neonati samoan . J Pediatr. 2005; 147: 115-118. Vede astrattu.
  59. Mock, D. M. A carenza marginale di biotina hè teratogenica in topi è forse in l'omu: una rivista di carenza di biotina durante a gravidanza umana è effetti di a carenza di biotina annantu à l'espressione genica è l'attività enzimatiche in a presa di u topu è in u fetu. J Nutr. Biochimica. 2005; 16: 435-437. Vede astrattu.
  60. Fernandez-Mejia, C. Effetti farmacologichi di a biotina. J Nutr. Biochimica. 2005; 16: 424-427. Vede astrattu.
  61. Dakshinamurti, K. Biotin - un regulatore di l'espressione generale. J Nutr. Biochimica. 2005; 16: 419-423. Vede astrattu.
  62. Zeng, WQ, Al Yamani, E., Acierno, JS, Jr., Slaugenhaupt, S., Gillis, T., MacDonald, ME, Ozand, PT, è Gusella, JF Biotin-responsive ganglia basale malatie di ganglia mape à 2q36.3 è hè duvuta à mutazioni in SLC19A3. Am.J Hum.Genet. 2005; 77: 16-26. Vede astrattu.
  63. Baumgartner, M. R. Meccanismu moleculare di spressione dominante in carenza di carboxilasi 3-metilcrotonil-CoA. J Inherit.Metab Dis. 2005; 28: 301-309. Vede astrattu.
  64. Pacheco-Alvarez, D., Solorzano-Vargas, RS, Gravel, RA, Cervantes-Roldan, R., Velazquez, A., e Leon-Del-Rio, A. Regolazione paradossale di l'utilizazione di biotina in u cervellu è u fegatu è implicazioni per ereditatu carenza di carboxilasi multipla. J Biol Chem. 12-10-2004; 279: 52312-52318. Vede astrattu.
  65. Snodgrass, S. R. Neurotossicità di a vitamina. Mol.Neurobiol. 1992; 6: 41-73. Vede astrattu.
  66. Campistol, J. [Convulsioni è sindromi epileptichi di u criaturu nascitu. Forme di presentazione, studiu è protokolli di trattamentu]. Rev.Neurol. 10-1-2000; 31: 624-631. Vede astrattu.
  67. Narisawa, K. [Basi moleculari di errori innati di metabolismu chì rispondenu à a vitamina]. Nippon Rinsho 1999; 57: 2301-2306. Vede astrattu.
  68. Furukawa, Y. [Aumentazione di a secrezione di insulina indotta da u glucosiu è a mudificazione di u metabolismu di u glucosiu da a biotina]. Nippon Rinsho 1999; 57: 2261-2269. Vede astrattu.
  69. Zempleni, J. è Mock, D. M. L'analisi avanzata di i metaboliti di a biotina in i fluidi corporei permette una misurazione più precisa di a biodisponibilità di a biotina è di u metabolismu in l'omu. J Nutr. 1999; 129 (Suppl 2S): 494S-497S. Vede astrattu.
  70. Hymes, J. è Wolf, B. A biotinidasa umana ùn hè micca solu per riciclà a biotina. J Nutr. 1999; 129 (Suppl 2S): 485S-489S. Vede astrattu.
  71. Zempleni J, Mock DM. Biochimica di Biotina è esigenze umane. J Nutr Biochem. 1999 Mar; 10: 128-38. Vede astrattu.
  72. Eakin RE, Snell EE, è Williams RJ. Concentrazione è analisi di avidina, agenti chì producenu ferite in u biancu d'ova crudu. J Biol Chem. 1941;: 535-43.
  73. Spencer RP è Brody KR. U trasportu di biotina per l'intestinu chjucu di u topu, u hamster è altre spezie. Sò J Physiol. 1964 Mar; 206: 653-7. Vede astrattu.
  74. Zempleni J, Wijeratne SS, Hassan YI. Biotina. Biofattori. 2009 Jan-Feb; 35: 36-46. Vede astrattu.
  75. Verde NM. Avidin. 1. L'usu di (14-C) biotina per studii cinetichi è per assay. Biochem. J. 1963; 89: 585-591. Vede astrattu.
  76. Rodriguez-Melendez R, Griffin JB, Zempleni J. A supplementazione di biotina aumenta l'espressione di u genu citocromu P450 1B1 in cellule Jurkat, aumentendu l'occorrenza di rotture di DNA monocatenari. J Nutr. 2004 di settembre; 134: 2222-8. Vede astrattu.
  77. Grundy WE, Freed M, Johnson H.C., et al. L'effettu di u ftalilsulfathiazole (sulfathalidina) nantu à l'escrezione di e vitamine B da adulti nurmali. Arch Biochem. 1947 Nov; 15: 187-94. Vede astrattu.
  78. Roth K.S. Biotina in medicina clinica - una rivista. Am J Clin Nutr. 1981 di settembre; 34: 1967-74. Vede astrattu.
  79. Fiume MZ. Pannellu d'Esperti di Revisione di Ingredienti Cosmetichi. Rapportu finale nantu à a valutazione di sicurezza di a biotina. Int J Toxicol. 2001; 20 Suppl 4: 1-12. Vede astrattu.
  80. Geohas J, Daly A, Juturu V, et al. A cumminazione di picolinatu di cromu è biotina riduce l'indice aterogenicu di plasma in i pazienti cun diabete mellitus di tip 2: un prucessu clinicu randomizatu cuntrullatu cù placebo, doppiu cecu. Am J Med Sci. 2007 Mar; 333: 145-53. Vede astrattu.
  81. Ebek, Inc. emette u ricordu volontariu in tuttu u paese di Liviro3, un pruduttu cummercializatu cum'è supplementu dieteticu. Comunicatu di stampa Ebek, u 19 di ghjennaghju 2007. Disponibile à: http://www.fda.gov/oc/po/firmrecalls/ebek01_07.html.
  82. Singer GM, Geohas J. L'effettu di u picolinatu di cromu è di a supplementazione di biotina annantu à u cuntrollu glicemicu in i pazienti mal cuntrullati cun diabete mellitus di tip 2: un prucessu randomizatu cuntrullatu da placebo, doppiu cecu. Diabetes Technol Ther 2006; 8: 636-43. Vede astrattu.
  83. Rathman SC, Eisenschenk S, McMahon RJ. L'abbundanza è a funzione di l'enzimi dipendenti da a biotina sò ridotti in topi amministrati cronicamente carbamazepina. J Nutr 2002; 132: 3405-10. Vede astrattu.
  84. Mock DM, Dyken ME. U catabolismu di biotina hè acceleratu in adulti chì ricevenu una terapia à longu andà cù anticonvulsivanti. Neurologia 1997; 49: 1444-7. Vede astrattu.
  85. Albarracin C, Fuqua B, Evans JL, Goldfine ID. A combinazione di picolinatu di cromu è biotina migliora u metabolismu di u glucosiu in sovrappesu trattatu, incontrollatu, à i pazienti obesi cun diabete di tip 2. Diabetes Metab Res Rev 2008; 24: 41-51. Vede astrattu.
  86. Geohas J, Finch M, Juturu V, et al. Migliuramentu in u glucosiu in sangue à digiunu cù a Combinazione di Picolinatu di Cromu è Biotina in Diabete Mellitus di Tipu 2. Associazione Americana di Diabetes 64th Meeting Annuale, Ghjugnu 2004, Orlando, Florida, astrattu 191-OR.
  87. Mock DM, Dyken ME. A carenza di biotina risultati da una terapia à longu andà cun anticonvulsivanti (astrattu). Gastroenterologia 1995; 108: A740.
  88. Krause KH, Berlit P, Bonjour JP. Statu di vitamina in i pazienti in terapia anticonvulsivante cronica. Int J Vitam Nutr Res 1982; 52: 375-85. Vede astrattu.
  89. Krause KH, Kochen W, Berlit P, Bonjour JP. Escrezione di acidi organici associati à a carenza di biotina in a terapia anticonvulsivante cronica. Int J Vitam Nutr Res 1984; 54: 217-22. Vede astrattu.
  90. Sealey WM, Teague AM, Stratton SL, Mock DM. U fumu accelera u catabolismu di a biotina in e donne. Am J Clin Nutr 2004; 80: 932-5. Vede astrattu.
  91. Mock NI, Malik MI, Stumbo PJ, et al. L'aumentata escrezione urinaria di l'acidu 3-idrossisovalericu è a diminuzione di l'escrezione urinaria di biotina sò primi indicatori sensibili di diminuzione di u status in carenza sperimentale di biotina. Am J Clin Nutr 1997; 65: 951-8. Vede astrattu.
  92. Baez-Saldana A, Zendejas-Ruiz I, Revilla-Monsalve C, et al. Effetti di a biotina nantu à piruvate carboxilasi, acetil-CoA carboxilasi, propionil-CoA carboxilasi, è marcatori per u glucosiu è l'omeostasi lipidica in pazienti diabetichi di tipu 2 è in soggetti non diabetici. Am J Clin Nutr 2004; 79: 238-43. Vede astrattu.
  93. Zempleni J, Mock DM. Biodisponibilità di biotina data oralmente à l'omu in dosi farmacologiche. Am J Clin Nutr 1999; 69: 504-8. Vede astrattu.
  94. Disse HM. Biotina: a vitamina dimenticata. Am J Clin Nutr. 2002; 75: 179-80. Vede astrattu.
  95. Keipert JA. Usu orale di biotina in dermatite seborroica di a zitella: un prucessu cuntrullatu. Med J Aust 1976; 1: 584-5. Vede astrattu.
  96. Koutsikos D, Agroyannis B, Tzanatos-Exarchou H. Biotin per a neuropatia perifèrica diabètica. Biomed Pharmacother 1990; 44: 511-4. Vede astrattu.
  97. Coggeshall JC, Heggers JP, Robson MC, et al. Statu di biotina è glucosiu in plasma in diabetichi. Ann N Y Acad Sci 1985; 447: 389-92.
  98. Zempleni J, Helm RM, Mock DM. A supplementazione in vivo di biotina à una dose farmacologica diminuisce i tassi di proliferazione di cellule mononucleari di sangue perifericu umanu è u rilasciu di citochine. J Nutr 2001; 131: 1479-84. Vede astrattu.
  99. Mock DM, Quirk JG, Mock NI. Carenza marginale di biotina durante a gravidanza nurmale. Am J Clin Nutr 2002; 75: 295-9. Vede astrattu.
  100. Camacho FM, Garcia-Hernandez MJ. Aspartate di zincu, biotina è propionatu di clobetasol in u trattamentu di l'alopecia areata in a zitiddina. Pediatr Dermatol 1999; 16: 336-8. Vede astrattu.
  101. Cunsigliu Alimentariu è Nutrizionale, Istitutu di Medicina. Prese Dietetiche di Riferimentu per Thiamin, Riboflavina, Niacina, Vitamina B6, Folatu, Vitamina B12, Acidu Pantotenicu, Biotina è Colina. Washington, DC: National Academy Press, 2000. Disponibile à: http://books.nap.edu/books/0309065542/html/.
  102. Hill MJ. Flora intestinale è sintesi di vitamina endogena. Eur J Cancer Prec 1997; 6: S43-5. Vede astrattu.
  103. Debourdeau PM, Djezzar S, Estival JL, et al. Effusione pleuropericardica eosinofilica periculosa per a vita ligata à e vitamine B5 è H. Ann Pharmacother 2001; 35: 424-6. Vede astrattu.
  104. Shils ME, Olson JA, Shike M, Ross AC, eds. Nutrizione Moderna in Salute è Malatie. 9a ed. Baltimore, MD: Williams & Wilkins, 1999.
  105. Fodera SW. A Farmacia Naturale. 1a ed. Rocklin, CA: Prima Publishing; 1998.
  106. Mock DM, Mock NI, Nelson RP, Lombard KA. Disturbi in u metabolismu di a biotina in i zitelli sottumessi à una terapia anticonvulsivante à longu andà. J Pediatr Gastroentereol Nutr 1998; 26: 245-50. Vede astrattu.
  107. Krause KH, Bonjour JP, Berlit P, Kochen W. Status di biotina di epilettici. Ann N Y Acad Sci 1985; 447: 297-313. Vede astrattu.
  108. Bonjour JP. Biotina in nutrimentu umanu. Ann N Y Acad Sci 1985; 447: 97-104. Vede astrattu.
  109. Said HM, Redha R, Nylander W. Trasportu di biotina in l'intestinu umanu: inibizione da droghe anticonvulsivanti. Am J Clin Nutr 1989; 49: 127-31. Vede astrattu.
  110. Hochman LG, Scher RK, Meyerson MS. Unghie fragili: risposta à a supplementazione quotidiana di biotina. Cutis 1993; 51: 303-5. Vede astrattu.
  111. Henry JG, Sobki S, Afafat N. Interferenza da terapia biotina nantu à a misurazione di TSH è FT4 da immunoanalisi enzimaticu nantu à l'analizatore Boehringer Mannheim ES 700. Ann Clin Biochem 1996; 33: 162-3. Vede astrattu.
Ultima rivista - 12/11/2020

Sovieticu

A Best Music Workout Ùn State micca à sente

A Best Music Workout Ùn State micca à sente

e una canzone uptempo riceve a ai amore à a radio, ci hè una bona furtuna chì erà in rotazione pe ante ancu in pale tra. E mentri i Top 40 topper di i grafici ò celte evident...
Perchè mi sentu più tonu quandu ùn aghju micca travagliatu da pocu tempu?

Perchè mi sentu più tonu quandu ùn aghju micca travagliatu da pocu tempu?

emu tutti culpevuli di cuntrollà i no tri ab immediatamente dopu un allenamentu duru, olu per entimi delu i chì un pack di ei ùn ia micca apparitu magicamente. (Ùn hè micca c...