Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 20 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Benefícios da Biotina - Para Que Serve? Engorda? Alimentos, Como Tomar e Dicas
Video: Benefícios da Biotina - Para Que Serve? Engorda? Alimentos, Como Tomar e Dicas

Cuntenutu

A biotina hè una vitamina. Alimenti cum'è ova, latte, o banane cuntenenu piccule quantità di biotina.

A biotina hè aduprata per a carenza di biotina. Hè ancu usatu comunemente per a perdita di capelli, unghie fragili, è altre condizioni, ma ùn ci hè micca una bona evidenza scientifica per sustene questi usi.

Base di dati cumpleta di Medicini naturali valutà l'efficacità basata annantu à evidenza scientifica secondu a scala seguente: Efficace, Probabilmente Efficace, Possibilmente Efficace, Possibilmente Inefficace, Probabilmente Inefficace, Inefficace, è Prove Insuffisenti da Valutare.

E valutazioni di efficacia per BIOTIN sò i seguenti:

Probabilmente efficace per ...

  • Carenza di biotina. Piglià biotina pò aiutà à trattà i livelli bassi di sangue di biotina. Pò ancu prevene chì i livelli di biotina in sangue diventinu troppu bassi. U nivellu bassu in sangue di biotina pò causà un diradamentu di i capelli è rash intornu à l'ochji, u nasu è a bocca. Altri sintomi includenu depressione, mancanza d'interessu, allucinazioni, è zinghje in i bracci è e gambe. Bassi livelli di biotina ponu accade in e persone chì sò incinte, chì anu avutu l'alimentazione à longu andà cù tubi, chì sò malnutriti, chì anu subitu una rapida perdita di pesu, o chì anu una patologia ereditaria specifica. U fumu di sigaretta pò ancu causà bassi livelli di biotina in sangue.

Possibilmente inefficace per ...

  • Sclerosi multipla (MS). A biotina à dosi elevate ùn riduce micca a disabilità in e persone cun MS. Sembra ancu micca influenzà u risicu di ricaduta.
  • Pelle aspra, squamosa nantu à u cuoio capillare è a faccia (dermatite seborreica). Piglià biotina ùn pare micca aiutà à migliurà l'eruzione cutanea in i zitelli.

Pruvenza insufficiente per valutà l'efficacità per ...

  • Una cundizione ereditata chì affetta u cervellu è altre parti di u sistema nervosu (malattia di i ganglii basali rispondenti à a biotina-tiamina). E persone cun sta cundizione sperimentanu episodi di alteratu statu mentale è prublemi musculari. E prime ricerche mostranu chì l'assunzione di biotina cù tiamina ùn riduce i sintomi di più cà piglià tiamina da sola. Ma a cumbinazione puderia accurtà quantu duranu l'episodi.
  • Unghji fragili. E prime ricerche suggerenu chì piglià biotina per bocca finu à un annu puderia aumentà u spessore di unghie è unghie di i pedi in e persone cù unghie fragili.
  • Diabetes. Una ricerca limitata mostra chì piglià biotina ùn migliurà i livelli di zuccheru in sangue in e persone cun diabete.
  • Crampi musculari. E persone chì ricevenu dialisi tendenu à avè crampi musculari. E prime ricerche mostranu chì piglià biotina per bocca pò riduce i crampi musculari in queste persone.
  • A malatia di Lou Gehrig (sclerosi laterale amiotrofica o ALS).
  • Depressione.
  • Dolore nervosu in e persone cun diabete (neuropatia diabetica).
  • Perdita di capelli irregulari (alopecia areata).
  • Altre cundizioni.
Hè necessaria più prova per valutà a biotina per questi usi.

A biotina hè un cumpunente impurtante di l'enzimi in u corpu chì rompenu certe sostanze cum'è i grassi, i carboidrati, è altri.

Ùn ci hè micca un bonu test di laburatoriu per a rilevazione di bassi livelli di biotina, dunque questa situazione hè generalmente identificata da i so sintomi, chì includenu assottigliamento di i capelli (spessu cù perdita di culore di i capelli) è eruzione cutanea rossa intornu à l'ochji, u nasu è a bocca . Altri sintomi includenu depressione, stanchezza, allucinazioni, è zinzali di i bracci è di e gambe. Ci hè qualchì evidenza chì u diabete puderia causà bassi livelli di biotina.

Quandu hè presu per bocca: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE per a maiò parte di a ghjente quandu hè presa da a bocca in modu adattu. Hè ben tolleratu quandu hè adupratu à i dosaggi raccomandati.

Quandu si applica à a pelle: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE per a maiò parte di a ghjente quandu appiicata à a pelle cum'è prudutti cusmetichi chì cuntenenu finu à 0,6% di biotina.

Quandu hè datu cum'è un colpu: A biotina hè POSSIBILE SALVU quandu hè datu cum'è un colpu in u musculu.

Precauzioni speciali è avvertenze:

Gravidanza è allattamentu: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE quandu adupratu in quantità raccomandate durante a gravidanza è l'allattamentu.

I zitelli: A biotina hè PUBBLICAMENTE SAFE quandu hè pigliatu da a bocca è adeguatamente.

Una cundizione ereditata in cui u corpu ùn pò micca trattà a biotina (carenza di biotinidasi): E persone cun questa situazione ponu avè bisognu di biotina in più.

Dialisi renale: E persone chì ricevenu dialisi renale ponu avè bisognu di biotina in più. Verificate cù u vostru duttore di salute.

Fumendu: E persone chì fumanu ponu avè bassi livelli di biotina è pò avè bisognu di un supplementu di biotina.

Prove di laboratorio: Assumendu supplementi di biotina pò interferisce cù i risultati di parechji testi di laboratori di sangue. A biotina pò causà risultati di test falsamente alti o falsi bassi. Questu pò purtà à diagnosi mancate o sbagliate. Dìite à u vostru duttore se pigliate supplementi di biotina, soprattuttu se avete fattu testi di laboratorio perchè puderete bisognu di smette di piglià biotina prima di u vostru test di sangue. A maiò parte di i multivitamini cuntenenu basse dosi di biotina, chì sò improbabile chì interferiscenu cù i test di sangue. Ma parlate cù u vostru duttore per esse sicuru.

Ùn si sà se stu pruduttu interagisce cù qualsiasi medicinali.

Prima di piglià stu pruduttu, parlate cù u vostru prufessiunale sanitariu se pigliate qualsiasi medicazione.
Acidu alfa-lipoicu
L'acidu alfa-lipoicu è a biotina presi inseme ponu ognuna riduce l'assorbimentu di l'altru da u corpu.
Vitamina B5 (acidu pantotenicu)
A biotina è a vitamina B5 pigliate inseme ponu ognuna riduce l'assorbimentu di u corpu di l'altru.
Bianchi d'ova
U biancu d'ova crudu pò ligà si à a biotina in l'intestinu è impedisce ch'ellu sia assurbitu. Manghjà 2 o più bianchi d'ova crudi ogni ghjornu per parechji mesi hà causatu carenza di biotina chì hè abbastanza seria da pruduce sintomi.
E seguenti dosi sò state studiate in ricerca scientifica:

ADULTI

DA BOCCA:
  • Generale: Ùn ci hè alcuna indennità dietetica raccomandata (RDA) stabilita per a biotina. L'ingestioni adeguate (AI) per a biotina sò 30 mcg per adulti di più di 18 anni è donne incinte, è 35 mcg per donne chì allattanu.
  • Carenza di biotina: Finu à 10 mg à ghjornu hè statu adupratu.
ZITELLI

DA BOCCA:
  • Generale: Ùn ci hè alcuna indennità dietetica raccomandata (RDA) stabilita per a biotina. L'ingestioni adeguate (AI) per a biotina sò 7 mcg per i zitelli 0-12 mesi, 8 mcg per i zitelli 1-3 anni, 12 mcg per i zitelli 4-8 anni, 20 mcg per i zitelli 9-13 anni, è 25 mcg per l'adolescenti 14-18 anni.
  • Carenza di biotina: Finu à 10 mg à ghjornu hè stata aduprata in zitelli.
Biotina, Biotina, Biotina-D, Coenzima R, D-Biotina, Vitamina B7, Vitamina H, Vitamina B7, Vitamina H, Fattore W, Cis-hexahydro-2-oxo-1H-thieno [3,4-d] -imidazole -4-Valeric Acid.

Per amparà di più nantu à cume hè statu scrittu questu articulu, per piacè vedi u Base di dati cumpleta di Medicini naturali metodulugia.


  1. Cree BAC, Cutter G, Wolinsky JS, et al. Sicurezza è efficacia di MD1003 (biotina à alta dose) in pazienti cun sclerosi multiplica progressiva (SPI2): una prova randomizzata, doppia-ceca, controllata da placebo, di fase 3. Lancet Neurol. 2020.
  2. Li D, Ferguson A, Cervinski MA, Lynch KL, Kyle PB. Documentu di Guida AACC nantu à l'Interferenza di Biotina in Prove di Laboratoriu. J Appl Lab Med. 2020; 5: 575-587. Vede astrattu.
  3. Kodani M, Poe A, Drobeniuc J, Mixson-Hayden T. Determinazione di l'interferenza potenziale di biotina nantu à l'accuratezza di risultati di analisi serologiche per vari marcatori di epatite virali. J Med Virol. Vede astrattu.
  4. Branger P, Parienti JJ, Derache N, Kassis N, Assouad R, Maillart E, Defer G. Recidive Durante u Trattamentu di Biotina in Alta Dosi in Sclerosi Multipla Progressiva: un Casu Crossover è Propensità Score-Ajustata Prospettiva Cohort. Neuroterapii. 2020. Vede u riassuntu.
  5. Tourbah A, Lebrun-Frenay C, Edan G, et al. MD1003 (Biotina High-Dose) per u Trattamentu di a Sclerosi Multipla Progressiva: Un Studiu Randomizatu, Doppiu Cecu, Controllatu Placebo. Mult Scler. 2016; 22: 1719-1731. Vede astrattu.
  6. Juntas-Morales R, Pageot N, Bendarraz A, et al. Biotina farmaceutica di alta dose (MD1003) in sclerosi laterale amiotrofica: Un studiu pilotu. Medicina Clinica. 2020; 19: 100254. Vede astrattu.
  7. Demas A, Cochin JP, Hardy C, Vaschalde Y, Bourre B, Labauge P. Riattivazione Tardiva di a Sclerosi Multipla Progressiva Durante u Trattamentu cù Biotina. Neurol Ther. 2019; 9: 181-185. Vede astrattu.
  8. Couloume L, Barbin L, Leray E, et al. Biotina à dosi elevate in sclerosi multiplica progressiva: Un studiu prospettivu di 178 pazienti in pratica clinica di rutina. Mult Scler. 2019: 1352458519894713. Vede astrattu.
  9. Elecsys Anti-SARS-CoV-2 - Cobas. Roche Diagnostics GmbH. Disponibile à: https://www.fda.gov/media/137605/download.
  10. Trambas CM, Sikaris KA, Lu ZX. Una prudenza in quantu à a terapia di biotina à alta dosi: misdiagnosi di ipertiroidismu in i pazienti eutiroidi. Med J Aust. 2016; 205: 192. Vede astrattu.
  11. Sedel F, Papeix C, Bellanger A, Touitou V, Lebrun-Frenay C, Galanaud D, et al. Alti dosi di biotina in a sclerosi multiplica cronica progressiva: un studiu pilotu. 2015; 4: 159-69. doi: 10.1016 / j.msard.2015.01.005.Vede astrattu.
  12. Tabarki B, Alfadhel M, AlShahwan S, Hundallah K, AlShafi S, AlHashem A. Trattamentu di a malattia di i ganglii basali rispondenti à a biotina: studiu comparativu apertu trà a cumminazione di biotina più tiamina versus tiamina sola. Eur J Paediatr Neurol. 2015; 19: 547-52. doi: 10.1016 / j.ejpn.2015.05.008. Vede astrattu.
  13. A FDA avverte chì Biotin pò interferisce cù i test di laboratorio: Comunicazione di sicurezza FDA. https://www.fda.gov/MedicalDevices/Safety/AlertsandNotices/ucm586505.htm. Actualizatu u 28 di nuvembre di u 2017. Accessu à u 28 di nuvembre di u 2017.
  14. Biscolla RPM, Chiamolera MI, Kanashiro I, Maciel RMB, Vieira JGH. Una Sola Dose Orale di 10? Mg di Biotina Interferisce cù Prove di Funzione Tiroide. Tiroide 2017; 27: 1099-1100. Vede astrattu.
  15. Piketty ML, Prie D, Sedel F, et al. Terapia biotina à dosi elevate chì porta à falsi profili endocrini biochimici: validazione di un metudu simplice per superà l'interferenza biotina. Clin Chem Lab Med 2017; 55: 817-25. Vede astrattu.
  16. Trambas CM, Sikaris KA, Lu ZX. Più infurmazione nantu à u Trattamentu Biotina Mimicendu a Malatia di Graves. N Engl J Med 2016; 375: 1698. Vede astrattu.
  17. Elston MS, Sehgal S, Du Toit S, Yarndley T, Conaglen JV. A malatia di Graves Factitious per via di interferenza immunoassay biotin-un casu è rivista di a literatura. J Clin Endocrinol Metab 2016; 101: 3251-5. Vede astrattu.
  18. Kummer S, Hermsen D, Distelmaier F. Trattamentu biotina imitendu a malatia di Graves. N Engl J Med 2016; 375: 704-6. Vede astrattu.
  19. Barbesino G. Diagnosticu sbagliatu di a malatia di Graves cun apparente ipertiroïdismu severu in un paziente chì piglia biotina megadosi. Tiroide 2016; 26: 860-3. Vede astrattu.
  20. Sulaiman RA. Trattamentu biotina chì causa risultati immunoanalisi erronii: Una parola di prudenza per i clinichi. Drug Discov Ther 2016; 10: 338-9. Vede astrattu.
  21. Bülow Pedersen I, Laurberg P.Ipertiroïdismu Biochimicu in un Neunatu Causatu da l'Interazione di l'analisi da l'entrata di Biotina. Eur Tiroide J 2016; 5: 212-15. Vede astrattu.
  22. Minkovsky A, Lee MN, Dowlatshahi M, et al. U trattamentu biotina à dosi elevate per a sclerosi multiplica secundaria prugressiva pò interferisce cù i testi di tiroide. AACE Clin Case Rep 2016; 2: e370-e373. Vede astrattu.
  23. Oguma S, Ando I, Hirose T, et al. A biotina migliora i crampi musculari di i pazienti emodialisi: un prucessu prospettivu. Tohoku J Exp Med 2012; 227: 217-23. Vede astrattu.
  24. Waghray A, Milas M, Nyalakonda K, Siperstein AE. Hormone paratiroideu falsamente bassu secondu à l'interferenza biotina: una serie di casi. Pratica Endocr 2013; 19: 451-5. Vede astrattu.
  25. Kwok JS, Chan IH, Chan MH. Interferenza di biotina in TSH è misurazione libera di ormoni tiroidiali. Patulugia. 2012; 44: 278-80. Vede astrattu.
  26. Vadlapudi AD, Vadlapatla RK, Mitra AK. Trasportatore multivitaminicu dipendente di sodiu (SMVT): un target potenziale per a consegna di droghe. Curr Drug Targets 2012; 13: 994-1003. Vede astrattu.
  27. Pacheco-Alvarez D, Solórzano-Vargas RS, Del Río AL. Biotina in u Metabolismu è a so Relazione cù e Malatie Umane. Arch Med Res 2002; 33: 439-47. Vede astrattu.
  28. Sydenstricker, V. P., Singal, S. A., Briggs, A. P., Devaughn, N. M., è Isbell, H. Osservazioni nantu à a "ferita di u biancu d'ova" in l'omu è a so cura cù u concentratu di biotina. J Am Med Assn 1942;: 199-200.
  29. Ozand, PT, Gascon, GG, Al Essa, M., Joshi, S., Al Jishi, E., Bakheet, S., Al Watban, J., Al Kawi, MZ, è Dabbagh, O. Biotin-responsive basal malatia ganglia: una nova entità. Cervellu 1998; 121 (Pt 7): 1267-1279. Vede astrattu.
  30. Wallace, J. C., Jitrapakdee, S., è Chapman-Smith, A. Pyruvate carboxylase. Int J Biochem.Cell Biol. 1998; 30: 1-5. Vede astrattu.
  31. Zempleni, J., Green, G. M., Spannagel, A. W., è Mock, D. M. L'escrezione biliare di biotina è metaboliti di biotina hè quantitativamente minore in ratti è porci. J Nutr. 1997; 127: 1496-1500. Vede astrattu.
  32. Zempleni, J., McCormick, D. B., è Mock, D. M. Identificazione di biotin sulfone, bisnorbiotin metil chetone è tetranorbiotin-l-sulfossido in urina umana. Am.J Clin.Nutr. 1997; 65: 508-511. Vede astrattu.
  33. van der Knaap, M. S., Jakobs, C., è Valk, J. Imaghjini di risonanza magnetica in acidosi lattiche. J Inherit.Metab Dis. 1996; 19: 535-547. Vede astrattu.
  34. Shriver, B. J., Roman-Shriver, C., è Allred, J. B. Depletion e repletion of biotinyl enzymes in liver of biotin-deficient rats: evidenza di un sistema di almacenamiento di biotin. J Nutr. 1993; 123: 1140-1149.Vede astrattu.
  35. McMurray, D. N. Immunità mediata da cellule in carenza nutrizionale. Prog.Food Nutr.Sci 1984; 8 (3-4): 193-228. Vede astrattu.
  36. Ammann, A. J. Novu insight in e cause di disordini di immunodeficiency. J Am.Acad.Dermatol. 1984; 11 (4 Pt 1): 653-660. Vede astrattu.
  37. Petrelli, F., Moretti, P., è Paparelli, M. Distribuzione intracellulare di biotina-14COOH in fegatu di rat. Mol.Biol.Rep. 2-15-1979; 4: 247-252. Vede astrattu.
  38. Zlotkin, S. H., Stallings, V. A., è Pencharz, P. B. Nutrizione parenterale tutale in i zitelli. Pediatr.Clin.North Am. 1985; 32: 381-400. Vede astrattu.
  39. Bowman, B. B., Selhub, J., è Rosenberg, I. H. Assorbimentu intestinali di biotina in u surci. J Nutr. 1986; 116: 1266-1271. Vede astrattu.
  40. Magnuson, N. S. è Perryman, L. E. Difetti metabolichi in immunodeficiency cumminata severa in l'omu è l'animali. Comp Biochem. Physiol B 1986; 83: 701-710. Vede astrattu.
  41. Nyhan, W. L. Errori innati di u metabolismu di a biotina. Arch.Dermatol. 1987; 123: 1696-1698a. Vede astrattu.
  42. Sweetman, L. è Nyhan, W. L. Disturbi ereditabili trattabili da biotina è fenomeni associati. Annu.Rev.Nutr. 1986; 6: 317-343. Vede astrattu.
  43. Brenner, S. è Horwitz, C. Possibili mediatori nutrienti in psoriasi è dermatite seborreica. II. Mediatori nutrienti: acidi grassi essenziali; vitamine A, E è D; vitamine B1, B2, B6, niacina è biotina; vitamina C seleniu; zincu; ferru. Rev. Mondu Nutr. Diet. 1988; 55: 165-182. Vede astrattu.
  44. Miller, S. J. Mancanza nutrizionale è a pelle. J Am.Acad.Dermatol. 1989; 21: 1-30. Vede astrattu.
  45. Michalski, A. J., Berry, G. T., è Segal, S. Deficienza di Holocarboxylase synthetase: seguitu di 9 anni di un paziente in terapia cronica di biotina è una rivista di a letteratura. J Inherit.Metab Dis. 1989; 12: 312-316. Vede astrattu.
  46. Colombo, V. E., Gerber, F., Bronhofer, M., è Floersheim, G. L. Trattamentu di unghie fragili è onychoschizia cù biotina: microscopia elettronica à scansione. J Am.Acad.Dermatol. 1990; 23 (6 Pt 1): 1127-1132. Vede astrattu.
  47. Daniells, S. è Hardy, G. A perdita di capelli in nutrizione parenterale à longu andà o in casa: sò culpevuli carenze di micronutrienti? Curr.Opin.Clin.Nutr.Metab Care 2010; 13: 690-697. Vede astrattu.
  48. Wolf, B. Problemi clinichi è dumande frequenti nantu à a carenza di biotinidasi. Mol.Genet.Metab 2010; 100: 6-13. Vede astrattu.
  49. Zempleni, J., Hassan, Y. I., è Wijeratne, S. S. Biotin è carenza di biotinidasi. Expert.Rev.Endocrinol.Metab 11-1-2008; 3: 715-724. Vede astrattu.
  50. Tsao, C. Y. Tendenze attuali in u trattamentu di spasmi infantili. Neuropsichiatru.Dis.Treat. 2009; 5: 289-299. Vede astrattu.
  51. Sedel, F., Lyon-Caen, O., è Saudubray, J. M. [Malatie neuro-metaboliche ereditarie trattabili]. Rev. Neurol. (Parigi) 2007; 163: 884-896. Vede astrattu.
  52. Sydenstricker, V. P., Singal, S. A., Briggs, A. P., Devaughn, N. M., è Isbell, H. OSSERVAZIONI PRELIMINARI DI "INGURIAZIONE BIANCA DI OVU" IN L'OMU E A SURA CURA CON UN BIOTINA CUNCENTRATA. Scienza 2-13-1942; 95: 176-177. Vede astrattu.
  53. Scheinfeld, N., Dahdah, M. J., è Scher, R. Vitamini è minerali: u so rolu in a salute è e malatie di e unghie. J Drugs Dermatol. 2007; 6: 782-787. Vede astrattu.
  54. Spector, R. è Johanson, C. E. U trasportu di vitamine è omeostasi in u cervellu di mammiferi: focus nantu à e Vitamine B è E. J Neurochem. 2007; 103: 425-438. Vede astrattu.
  55. Mock, D. M. Manifestazioni cutanee di carenza di biotina. Semin.Dermatol. 1991; 10: 296-302. Vede astrattu.
  56. Bolander, F. F. Vitamini: micca solu per l'enzimi. Curr.Opin.Investig.Drugs 2006; 7: 912-915. Vede astrattu.
  57. Prasad, A. N. è Seshia, S. S. Status epilepticus in pratica pediatrica: neonatu à adolescente. Adv.Neurol. 2006; 97: 229-243. Vede astrattu.
  58. Wilson, CJ, Myer, M., Darlow, BA, Stanley, T., Thomson, G., Baumgartner, ER, Kirby, DM, è Thorburn, DR Mancanza severa di holocarboxylase sintetasi cù una risposta incompleta à a biotina resultante in insulte prenatale in i neonati samoan . J Pediatr. 2005; 147: 115-118. Vede astrattu.
  59. Mock, D. M. A carenza marginale di biotina hè teratogenica in topi è forse in l'omu: una rivista di carenza di biotina durante a gravidanza umana è effetti di a carenza di biotina annantu à l'espressione genica è l'attività enzimatiche in a presa di u topu è in u fetu. J Nutr. Biochimica. 2005; 16: 435-437. Vede astrattu.
  60. Fernandez-Mejia, C. Effetti farmacologichi di a biotina. J Nutr. Biochimica. 2005; 16: 424-427. Vede astrattu.
  61. Dakshinamurti, K. Biotin - un regulatore di l'espressione generale. J Nutr. Biochimica. 2005; 16: 419-423. Vede astrattu.
  62. Zeng, WQ, Al Yamani, E., Acierno, JS, Jr., Slaugenhaupt, S., Gillis, T., MacDonald, ME, Ozand, PT, è Gusella, JF Biotin-responsive ganglia basale malatie di ganglia mape à 2q36.3 è hè duvuta à mutazioni in SLC19A3. Am.J Hum.Genet. 2005; 77: 16-26. Vede astrattu.
  63. Baumgartner, M. R. Meccanismu moleculare di spressione dominante in carenza di carboxilasi 3-metilcrotonil-CoA. J Inherit.Metab Dis. 2005; 28: 301-309. Vede astrattu.
  64. Pacheco-Alvarez, D., Solorzano-Vargas, RS, Gravel, RA, Cervantes-Roldan, R., Velazquez, A., e Leon-Del-Rio, A. Regolazione paradossale di l'utilizazione di biotina in u cervellu è u fegatu è implicazioni per ereditatu carenza di carboxilasi multipla. J Biol Chem. 12-10-2004; 279: 52312-52318. Vede astrattu.
  65. Snodgrass, S. R. Neurotossicità di a vitamina. Mol.Neurobiol. 1992; 6: 41-73. Vede astrattu.
  66. Campistol, J. [Convulsioni è sindromi epileptichi di u criaturu nascitu. Forme di presentazione, studiu è protokolli di trattamentu]. Rev.Neurol. 10-1-2000; 31: 624-631. Vede astrattu.
  67. Narisawa, K. [Basi moleculari di errori innati di metabolismu chì rispondenu à a vitamina]. Nippon Rinsho 1999; 57: 2301-2306. Vede astrattu.
  68. Furukawa, Y. [Aumentazione di a secrezione di insulina indotta da u glucosiu è a mudificazione di u metabolismu di u glucosiu da a biotina]. Nippon Rinsho 1999; 57: 2261-2269. Vede astrattu.
  69. Zempleni, J. è Mock, D. M. L'analisi avanzata di i metaboliti di a biotina in i fluidi corporei permette una misurazione più precisa di a biodisponibilità di a biotina è di u metabolismu in l'omu. J Nutr. 1999; 129 (Suppl 2S): 494S-497S. Vede astrattu.
  70. Hymes, J. è Wolf, B. A biotinidasa umana ùn hè micca solu per riciclà a biotina. J Nutr. 1999; 129 (Suppl 2S): 485S-489S. Vede astrattu.
  71. Zempleni J, Mock DM. Biochimica di Biotina è esigenze umane. J Nutr Biochem. 1999 Mar; 10: 128-38. Vede astrattu.
  72. Eakin RE, Snell EE, è Williams RJ. Concentrazione è analisi di avidina, agenti chì producenu ferite in u biancu d'ova crudu. J Biol Chem. 1941;: 535-43.
  73. Spencer RP è Brody KR. U trasportu di biotina per l'intestinu chjucu di u topu, u hamster è altre spezie. Sò J Physiol. 1964 Mar; 206: 653-7. Vede astrattu.
  74. Zempleni J, Wijeratne SS, Hassan YI. Biotina. Biofattori. 2009 Jan-Feb; 35: 36-46. Vede astrattu.
  75. Verde NM. Avidin. 1. L'usu di (14-C) biotina per studii cinetichi è per assay. Biochem. J. 1963; 89: 585-591. Vede astrattu.
  76. Rodriguez-Melendez R, Griffin JB, Zempleni J. A supplementazione di biotina aumenta l'espressione di u genu citocromu P450 1B1 in cellule Jurkat, aumentendu l'occorrenza di rotture di DNA monocatenari. J Nutr. 2004 di settembre; 134: 2222-8. Vede astrattu.
  77. Grundy WE, Freed M, Johnson H.C., et al. L'effettu di u ftalilsulfathiazole (sulfathalidina) nantu à l'escrezione di e vitamine B da adulti nurmali. Arch Biochem. 1947 Nov; 15: 187-94. Vede astrattu.
  78. Roth K.S. Biotina in medicina clinica - una rivista. Am J Clin Nutr. 1981 di settembre; 34: 1967-74. Vede astrattu.
  79. Fiume MZ. Pannellu d'Esperti di Revisione di Ingredienti Cosmetichi. Rapportu finale nantu à a valutazione di sicurezza di a biotina. Int J Toxicol. 2001; 20 Suppl 4: 1-12. Vede astrattu.
  80. Geohas J, Daly A, Juturu V, et al. A cumminazione di picolinatu di cromu è biotina riduce l'indice aterogenicu di plasma in i pazienti cun diabete mellitus di tip 2: un prucessu clinicu randomizatu cuntrullatu cù placebo, doppiu cecu. Am J Med Sci. 2007 Mar; 333: 145-53. Vede astrattu.
  81. Ebek, Inc. emette u ricordu volontariu in tuttu u paese di Liviro3, un pruduttu cummercializatu cum'è supplementu dieteticu. Comunicatu di stampa Ebek, u 19 di ghjennaghju 2007. Disponibile à: http://www.fda.gov/oc/po/firmrecalls/ebek01_07.html.
  82. Singer GM, Geohas J. L'effettu di u picolinatu di cromu è di a supplementazione di biotina annantu à u cuntrollu glicemicu in i pazienti mal cuntrullati cun diabete mellitus di tip 2: un prucessu randomizatu cuntrullatu da placebo, doppiu cecu. Diabetes Technol Ther 2006; 8: 636-43. Vede astrattu.
  83. Rathman SC, Eisenschenk S, McMahon RJ. L'abbundanza è a funzione di l'enzimi dipendenti da a biotina sò ridotti in topi amministrati cronicamente carbamazepina. J Nutr 2002; 132: 3405-10. Vede astrattu.
  84. Mock DM, Dyken ME. U catabolismu di biotina hè acceleratu in adulti chì ricevenu una terapia à longu andà cù anticonvulsivanti. Neurologia 1997; 49: 1444-7. Vede astrattu.
  85. Albarracin C, Fuqua B, Evans JL, Goldfine ID. A combinazione di picolinatu di cromu è biotina migliora u metabolismu di u glucosiu in sovrappesu trattatu, incontrollatu, à i pazienti obesi cun diabete di tip 2. Diabetes Metab Res Rev 2008; 24: 41-51. Vede astrattu.
  86. Geohas J, Finch M, Juturu V, et al. Migliuramentu in u glucosiu in sangue à digiunu cù a Combinazione di Picolinatu di Cromu è Biotina in Diabete Mellitus di Tipu 2. Associazione Americana di Diabetes 64th Meeting Annuale, Ghjugnu 2004, Orlando, Florida, astrattu 191-OR.
  87. Mock DM, Dyken ME. A carenza di biotina risultati da una terapia à longu andà cun anticonvulsivanti (astrattu). Gastroenterologia 1995; 108: A740.
  88. Krause KH, Berlit P, Bonjour JP. Statu di vitamina in i pazienti in terapia anticonvulsivante cronica. Int J Vitam Nutr Res 1982; 52: 375-85. Vede astrattu.
  89. Krause KH, Kochen W, Berlit P, Bonjour JP. Escrezione di acidi organici associati à a carenza di biotina in a terapia anticonvulsivante cronica. Int J Vitam Nutr Res 1984; 54: 217-22. Vede astrattu.
  90. Sealey WM, Teague AM, Stratton SL, Mock DM. U fumu accelera u catabolismu di a biotina in e donne. Am J Clin Nutr 2004; 80: 932-5. Vede astrattu.
  91. Mock NI, Malik MI, Stumbo PJ, et al. L'aumentata escrezione urinaria di l'acidu 3-idrossisovalericu è a diminuzione di l'escrezione urinaria di biotina sò primi indicatori sensibili di diminuzione di u status in carenza sperimentale di biotina. Am J Clin Nutr 1997; 65: 951-8. Vede astrattu.
  92. Baez-Saldana A, Zendejas-Ruiz I, Revilla-Monsalve C, et al. Effetti di a biotina nantu à piruvate carboxilasi, acetil-CoA carboxilasi, propionil-CoA carboxilasi, è marcatori per u glucosiu è l'omeostasi lipidica in pazienti diabetichi di tipu 2 è in soggetti non diabetici. Am J Clin Nutr 2004; 79: 238-43. Vede astrattu.
  93. Zempleni J, Mock DM. Biodisponibilità di biotina data oralmente à l'omu in dosi farmacologiche. Am J Clin Nutr 1999; 69: 504-8. Vede astrattu.
  94. Disse HM. Biotina: a vitamina dimenticata. Am J Clin Nutr. 2002; 75: 179-80. Vede astrattu.
  95. Keipert JA. Usu orale di biotina in dermatite seborroica di a zitella: un prucessu cuntrullatu. Med J Aust 1976; 1: 584-5. Vede astrattu.
  96. Koutsikos D, Agroyannis B, Tzanatos-Exarchou H. Biotin per a neuropatia perifèrica diabètica. Biomed Pharmacother 1990; 44: 511-4. Vede astrattu.
  97. Coggeshall JC, Heggers JP, Robson MC, et al. Statu di biotina è glucosiu in plasma in diabetichi. Ann N Y Acad Sci 1985; 447: 389-92.
  98. Zempleni J, Helm RM, Mock DM. A supplementazione in vivo di biotina à una dose farmacologica diminuisce i tassi di proliferazione di cellule mononucleari di sangue perifericu umanu è u rilasciu di citochine. J Nutr 2001; 131: 1479-84. Vede astrattu.
  99. Mock DM, Quirk JG, Mock NI. Carenza marginale di biotina durante a gravidanza nurmale. Am J Clin Nutr 2002; 75: 295-9. Vede astrattu.
  100. Camacho FM, Garcia-Hernandez MJ. Aspartate di zincu, biotina è propionatu di clobetasol in u trattamentu di l'alopecia areata in a zitiddina. Pediatr Dermatol 1999; 16: 336-8. Vede astrattu.
  101. Cunsigliu Alimentariu è Nutrizionale, Istitutu di Medicina. Prese Dietetiche di Riferimentu per Thiamin, Riboflavina, Niacina, Vitamina B6, Folatu, Vitamina B12, Acidu Pantotenicu, Biotina è Colina. Washington, DC: National Academy Press, 2000. Disponibile à: http://books.nap.edu/books/0309065542/html/.
  102. Hill MJ. Flora intestinale è sintesi di vitamina endogena. Eur J Cancer Prec 1997; 6: S43-5. Vede astrattu.
  103. Debourdeau PM, Djezzar S, Estival JL, et al. Effusione pleuropericardica eosinofilica periculosa per a vita ligata à e vitamine B5 è H. Ann Pharmacother 2001; 35: 424-6. Vede astrattu.
  104. Shils ME, Olson JA, Shike M, Ross AC, eds. Nutrizione Moderna in Salute è Malatie. 9a ed. Baltimore, MD: Williams & Wilkins, 1999.
  105. Fodera SW. A Farmacia Naturale. 1a ed. Rocklin, CA: Prima Publishing; 1998.
  106. Mock DM, Mock NI, Nelson RP, Lombard KA. Disturbi in u metabolismu di a biotina in i zitelli sottumessi à una terapia anticonvulsivante à longu andà. J Pediatr Gastroentereol Nutr 1998; 26: 245-50. Vede astrattu.
  107. Krause KH, Bonjour JP, Berlit P, Kochen W. Status di biotina di epilettici. Ann N Y Acad Sci 1985; 447: 297-313. Vede astrattu.
  108. Bonjour JP. Biotina in nutrimentu umanu. Ann N Y Acad Sci 1985; 447: 97-104. Vede astrattu.
  109. Said HM, Redha R, Nylander W. Trasportu di biotina in l'intestinu umanu: inibizione da droghe anticonvulsivanti. Am J Clin Nutr 1989; 49: 127-31. Vede astrattu.
  110. Hochman LG, Scher RK, Meyerson MS. Unghie fragili: risposta à a supplementazione quotidiana di biotina. Cutis 1993; 51: 303-5. Vede astrattu.
  111. Henry JG, Sobki S, Afafat N. Interferenza da terapia biotina nantu à a misurazione di TSH è FT4 da immunoanalisi enzimaticu nantu à l'analizatore Boehringer Mannheim ES 700. Ann Clin Biochem 1996; 33: 162-3. Vede astrattu.
Ultima rivista - 12/11/2020

Avemu Cunsigliatu

U Latte di Capra Contene Lattosiu?

U Latte di Capra Contene Lattosiu?

U latte caprunu hè un alimentu a ai nutritivu chì hè cun umatu da l'omu da migliaia d'anni.Tuttavia, datu chì circa u 75% di a pupulazione mundiale hè intullerante ...
Cumu trattà l'ardori chì ùn anderanu micca

Cumu trattà l'ardori chì ùn anderanu micca

A brucia di tomacu hè cau ata da l'acidu di u tomacu chì u tene in l'e ofago (u tubu chì cunne a a bocca à u tomacu). Chjamatu ancu reflux acidu, i ente cum'è un d...