Autore: Gregory Harris
Data Di Creazione: 8 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Ghjugnu 2024
Anonim
I finally get to play SENNA in a TOURNAMENT ....
Video: I finally get to play SENNA in a TOURNAMENT ....

Cuntenutu

Senna hè una erba. E foglie è i frutti di a pianta sò aduprati per fà a medicina.

Senna hè un lassativu over-the-counter (OTC) appruvatu da a FDA. Una ricetta ùn hè micca necessaria per cumprà senna. Hè adupratu per trattà a stinzia è ancu per pulisce l'intestinu prima di e prove diagnostiche cum'è a colonoscopia.

Senna hè ancu adupratu per u sindrome di l'intestione irritabile (IBS), chirurgia anale o rettale, lacrime in u rivestimentu di l'annu (fessure anali), emorroidi è perdita di pesu.

U fruttu di Senna pare esse più dolce di a foglia di Senna. Quista hà purtatu l'Associazione Americana di Prodotti à Base di Erbe (AHPA) à avvisà contr'à l'usu à longu andà di a foglia di senna, ma micca u fruttu di senna. L'AHPA recomanda chì i prudutti di foglia senna sò etichettati, "Ùn aduprate micca stu pruduttu se avete dolore addominale o diarrea. Consultate un prufessore sanitariu prima di aduprà se sì incinta o allattendu. Interrompi l'usu in casu di diarrea o feci acquose. Fate ùn supere micca a dose raccomandata. Micca per l'usu à longu andà. "

Base di dati cumpleta di Medicini naturali valutà l'efficacità basata annantu à evidenza scientifica secondu a scala seguente: Efficace, Probabilmente Efficace, Possibilmente Efficace, Possibilmente Inefficace, Probabilmente Inefficace, Inefficace, è Prove Insuffisenti da Valutare.

E valutazioni di efficacia per SENNA sò i seguenti:


Probabilmente efficace per ...

  • Custipazione. Piglià senna per bocca hè efficace per u trattamentu à breve termine di stinzia. Senna hè un medicamentu senza prescrizione approvatu da a FDA per adulti è zitelli di 2 anni è più. Tuttavia, in i zitelli di età 3-15 anni, l'oliu minerale è un medicamentu chjamatu lactulosa pò esse più efficace di piglià senna. Senna sembra ancu esse efficace per trattà a stinzia quandu hè aduprata in combinazione cù psyllium o docusate sodium. In l'anziani, senna plus psyllium hè più efficace di u lattulosu per trattà a stinzia in corsu. Senna plus docusate sodium hè efficace per trattà a stinzia in l'anziani è in e persone chì anu subitu una chirurgia anorettale. A presa di senna pare esse efficace quant'è u lattulosu, u psyllium è u docusate per alleviare a stinzia in e persone chì piglianu oppioidi o loperamide.

Possibilmente efficace per ...

  • Preparazione di l'intestinu prima di a colonoscopia. Piglia a senna per bocca hè efficace quant'è l'oliu di ricinu è u bisocodile per a preparazione di l'intestini. Alcune evidenze suggerenu chì a senna hè ancu almenu efficace quant'è u polietilenglicol per a preparazione di l'intestini. Tuttavia, esistenu prove cuntrastanti. Ùn hè chjaru se piglià senna cun polietilenglicol hè più efficace di piglià solu polietilenglicol. Senna sembra esse menu efficace di u fosfatu di sodiu per a pulizia di l'intestini. Tuttavia, piglià una cumbinazione di senna, picosulfatu di sodiu è polietilenglicol sembra più efficace di u fosfatu di sodiu per a preparazione di l'intestini prima di a colonoscopia. Aduprà una cumbinazione di senna, mannitolu, soluzione salina è simeticone, prima di l'imaghjini di l'intestinu cù una capsula speciale chì hè inghjuttita, pare esse più efficace ch'è aduprà u listessu regime senza a senna.

Possibilmente inefficace per ...

  • Diagnostic imaging. Piglià senna per bocca ùn pare micca migliurà l'imaghjini di l'organi addominali.

Pruvenza insufficiente per valutà l'efficacità per ...

  • Emorroidi.
  • Sindrome di l'intestione irritabile (IBS).
  • Perde u pesu.
  • Chirurgia di l'annu o di u rettu.
  • Lacrime in u rivestimentu di l'annu (fissure anali).
  • Altre cundizioni.
Più evidenze sò necessarie per valutà l'efficacia di senna per questi usi.

Senna cuntene assai chimichi chjamati sennosidi. Sennosidi irritanu u revestimentu di l'intestione, chì provoca un effettu lassativu.

Senna hè PUBBLICAMENTE SAFE per a maiò parte di l'adulti è di i zitelli di più di 2 anni quandu sò presi per bocca, à breve tempu. Senna hè un medicamentu senza prescrizione approvatu da a FDA. Senna pò causà alcuni effetti secondari cumpresi u malcumu di u stomacu, crampi è diarrea.

Senna hè POSSIBILMENTE INSAFE quandu hè presu per bocca à longu andà o in dosi elevate. Ùn aduprate micca senna per più di duie settimane. Un usu più longu pò fà chì l'intestini smettinu di funziunà nurmalmente è pò causà dipendenza da i lassativi. L'usu à longu andà pò ancu cambià a quantità o l'equilibriu di alcune sostanze chimiche in u sangue (elettroliti) chì ponu causà disordini di a funzione cardiaca, debolezza musculare, danni à u fegatu è altri effetti dannosi.

Precauzioni speciali è avvertenze:

Gravidanza è allattamentu: Senna hè POSSIBILE SALVU durante a gravidanza è l'allattamentu quandu hè presu per bocca, à breve tempu. Hè POSSIBILMENTE INSAFE quandu hè presu per bocca à longu andà o in dosi elevate. L'usu à longu andà, frequente, o l'usu di dosi elevate hè statu ligatu à effetti collaterali gravi cumpresi dipendenza lassativa è danni à u fegatu.

Ancu se piccule quantità di senna attraversanu u latte maternu, ùn pare micca esse un prublema per i zitelli chì allattanu. Finchè a mamma usa senna in quantità raccomandate, senna ùn causa micca cambiamenti in a frequenza o a consistenza di e feci di i zitelli.

Disturbi elettroliti, carenza di potassiu: U sfruttamentu eccessivu di senna pò aggravà queste condizioni.

Disidratazione, diarrea o sgabelli sciolti: Senna ùn deve esse adupratu in e persone cun disidratazione, diarrea, o sgabelli sciolti. Pò peggiorà queste condizioni.

Cundizioni gastrointestinali (GI): Senna ùn deve micca esse adupratu da e persone cun dolore addominale (sia diagnosticatu o micca diagnosticatu), blocchi intestinali, malattia di Crohn, colite ulcerativa, appendicite, infiammazione di u stomacu, prolapsu anale, o emorroidi.

Malatie cardiache: Senna pò causà disturbi elettrolitichi è pò aggravà e malatie cardiache.

Moderatu
Esse prudenti cù sta cumbinazione.
Pillule contraceptive (droghe contraccettive)
Ethinyl estradiol hè una forma di estrogenu chì hè in alcune pillule contraceptive.Senna pò diminuisce quantu estradiol u corpu assorbe. Piglià senna cun certe pillule di cuntrollu di nascita puderia diminuisce a so efficacia.
Digoxina (Lanossina)
Senna hè un tipu di lassativu chjamatu lassativu stimulante. Lassativi stimulanti ponu diminuisce i livelli di potassiu in u corpu. Bassi livelli di potassiu ponu aumentà u risicu di effetti collaterali di digoxina (Lanoxina).
Estrogeni
Alcune pillule aduprate per a terapia di sostituzione ormonale cuntenenu l'estrone chimicu. Senna pò riduce a quantità di estrone in u corpu. Altre pillule aduprate per a terapia di sostituzione ormonale cuntenenu u etinilestradiol chimicu. Senna pò diminuisce quantu estradiol u corpu assorbe. Prendere senna pò diminuisce l'effetti di a terapia di sostituzione ormonale.

Alcune pillule di estrogeni includenu estrogeni equini coniugati (Premarin), etinilestradiol, estradiol, è altri.
Warfarina (Coumadin)
Senna pò travaglià cum'è lassativu. In certi persone, a senna pò causà diarrea. A diarrea pò aumentà l'effetti di a warfarina è aumentà u risicu di sangu. Se pigliate warfarina, ùn pigliate micca quantità eccessive di senna.
Pillule d'acqua (droghe diuretiche)
Senna hè un lassativu. Alcuni lassativi ponu diminuisce u putassiu in u corpu. "Pillule d'acqua" ponu ancu diminuisce u putassiu in u corpu. Piglià senna cù "pillole d'acqua" puderia diminuisce troppu u putassiu in u corpu.

Alcune "pillole d'acqua" chì ponu diminuisce u potassiu includenu clorotiazide (Diuril), chlorthalidone (Talitone), furosemide (Lasix), idroclorotiazide (HCTZ, Hydrodiuril, Microzide), è altri.
Cavallu
Ci hè una preoccupazione chì l'usu di senna cù a coda di cavallu puderia aumentà a probabilità chì i livelli di potassiu in u corpu ponu calà troppu bassu.
Licorice
Ci hè una preoccupazione chì l'usu di senna cù a liquirizia puderia aumentà a probabilità chì i livelli di potassiu in u corpu possinu calà troppu bassu.
Erbe lassative stimulanti
Ci hè una preoccupazione chì l'usu di senna cun erbe lassative stimulanti puderia aumentà a probabilità chì i livelli di potassiu in u corpu possinu calà troppu bassu. E erbe lassative stimulanti includenu aloe, aranciu, radice nera, bandera turchina, corteccia di noce, colocintu, aranciu europeu, fo ti, gamboge, gossypol, bindweed più grande, jalap, manna, radica scammonica messicana, rabarbaro, senna, è bacinu giallu.
Ùn ci sò micca interazioni cunnisciute cù l'alimenti.
E seguenti dosi sò state studiate in ricerca scientifica:

ADULTI

PER BOCCA:
  • Per stinimentu: Per stinzia generale, a dosa abituale hè 17,2 mg à ghjornu. Ùn pigliate più di 34,4 mg duie volte à ghjornu. In l'anziani, 17 mg à ghjornu hè statu adupratu. Per a stinzia dopu a gravidanza, hè stata aduprata 28 mg in 2 dosi divise.
  • Per a preparazione intestinali: Sò state aduprate dosi di senna chì cuntenenu 75 mg o sennosidi presi u ghjornu nanzu à a culunoscopia, o 120-150 mg presi una o duie volte u ghjornu nanzu à a culunoscopia.
ZITELLI

PER BOCCA:
  • In i zitelli di 12 anni è più, a dosa abituale hè di 2 pasticchi, cù 8,6 mg di sennosidi per compressa, una volta à ghjornu. A dosa massima hè di 4 compresse (34,4 mg sennosidi) duie volte à ghjornu. In i zitelli da 6 à 11 anni, a dosa abituale hè 1 compressa (8,6 mg sennosidi) ogni ghjornu. A dosa massima hè di 2 compresse (17,2 mg sennosidi) duie volte à ghjornu. In i zitelli da 2 à 5 anni, a dosa abituale hè 1/2 compressa (4,3 mg sennosidi) ogni ghjornu. A dosa massima hè 1 compressa (8,6 mg sennosidi) duie volte à ghjornu.


Alexandrian Senna, Alexandrinische Senna, Casse, Cassia acutifolia, Cassia angustifolia, Cassia lanceolata, Cassia senna, Fan Xie Ye, Indian Senna, Khartoum Senna, Sen, Sena Alejandrina, Séné, Séné d'Alexandrie, Séné d'Egypte, Séne d ' Inde, Séné de Tinnevelly, Senna alexandrina, Sennae Folium, Sennae Fructus, Sennosides, Tinnevelly Senna, True Senna.

Per amparà di più nantu à cume hè statu scrittu questu articulu, per piacè vedi u Base di dati cumpleta di Medicini naturali metodulugia.


  1. Cogley K, Echevarria A, Correa C, De la Torre-Mondragón L. Contact Burn with Blister Formation in Children Treated with Sennosides. Pediatr Dermatol 2017; 34: e85-e88. Vede astrattu.
  2. Vilanova-Sanchez A, Gasior AC, Toocheck N, et al. I lassativi basati in Senna sò sicuri quandu sò usati cum'è trattamentu à longu andà per a stinzia in i zitelli? J Pediatr Surg 2018; 53: 722-7. Vede astrattu.
  3. Chen HB, Lian-Xiang P, Yue H, et al. Prova cuntrullata randomizata di 3 ghjorni à digiunu è senna orale, cumbinata cù mannitol è simeticone, prima di endoscopia in capsula. Medicina (Baltimore) 2017; 96: e8322. Vede astrattu.
  4. Etichettatura di u Pacchettu Senokot, Purdue Products, LP 2016
  5. Poyrazoglu OK, Yalniz M. Dui regimi di purificazione intestinali à bassa dosi: efficacia è sicurezza di a soluzione di senna è di fosforu di sodiu per a colonoscopia. Patient Prefer Adherence 2015; 9: 1325-31.Vede astrattu.
  6. Yenidogan E, Okan I, Kayaoglu HA, et al. Preparazione di a colonoscopia u stessu ghjornu cù alcaloidi di Senna è compresse di bisacodyl: un studiu pilotu. World J Gastroenterol 2014; 20: 15382-6. Vede astrattu.
  7. Feudtner C, Freedman J, Kang T, Womer JW, Dai D, Faerber J. Efficacia comparativa di senna per prevene a stinzia problematica in i pazienti oncologichi pediatrici chì ricevenu oppioidi: un studiu multicentricu di dati amministrativi clinicamente dettagliati. J Pain Symptom Manage 2014; 48: 272-80. Vede astrattu.
  8. Programma Naziunale di Tossiculugia. Studiu tossicologicu di senna (CAS n ° 8013-11-4) in topi C57BL / 6NTAC è studiu di tossicologia è carcinogenesi di senna in topi haploinsufficienti geneticamente modificati C3B6.129F1 / Tac-Trp53tm1Brd (studii alimentari). Programma Natl Toxicol Genet Modif Mod Rep 2012;: 1-114.Vede astrattu.
  9. Unal, S., Dogan, U. B., Ozturk, Z., è Cindoruk, M. Un prucessu prospettivu aleatoriu paragunendu 45 è 90-ml di fosfatu di sodiu orale cù X-Prep in a preparazione di i pazienti per a colonoscopia. Acta Gastroenterol. Belg. 1998; 61: 281-284. Vede astrattu.
  10. van Gorkom, B. A., Karrenbeld, A., Limburg, A. J., e Kleibeuker, J. H. L'effettu di i sennosidi nantu à l'istulugia di a mucosa colonica è a preparazione intestinale. Z. Gastroenterol. 1998; 36: 13-18. Vede astrattu.
  11. Lewis, S. J., Oakey, R. E., è Heaton, K. W. Assorbimentu intestinali di estrogeni: l'effettu di cambià u tempu di transitu. Eur.J Gastroenterol.Epatol. 1998; 10: 33-39. Vede astrattu.
  12. Agra, Y., Sacristan, A., Gonzalez, M., Ferrari, M., Portugues, A., è Calvo, M. J. Efficacità di senna versus lactulosa in i pazienti terminali cun cancru trattati cù oppioidi. J Pain Symptom.Manage. 1998; 15: 1-7. Vede astrattu.
  13. Lewis, S. J., Heaton, K. W., Oakey, R. E., è McGarrigle, H. H. Concentrazioni di estrogeni serici inferiori associati à un transitu intestinale più veloce. Br.J Cancer 1997; 76: 395-400. Vede astrattu.
  14. Brusick, D. è Mengs, U. Valutazione di u risicu genotossicu da i prudutti lassativi senna. Environ.Mol.Mutagen. 1997; 29: 1-9. Vede astrattu.
  15. Sykes, N. P. Un mudellu di vuluntariu per u paragone di lassativi in ​​stinzia cunnessa à oppioidi. J Pain Symptom.Manage. 1996; 11: 363-369. Vede astrattu.
  16. Maddi, V. I. Regulamentu di a funzione intestinale da una preparazione lassativa / addolcente di feci in pazienti anziani in casa di cura. J Am Geriatr.Soc. 1979; 27: 464-468. Vede astrattu.
  17. Corman, M. L. Gestione di stinzia postoperatoria in chirurgia anorettale. Dis. Colon Rectum 1979; 22: 149-151. Vede astrattu.
  18. Fernandez, Seara J., Pascual, Rubin P., Pato Rodriguez, MA, Pereira Jorge, JA, Dominguez Alvarez, LM, Landeiro, Aller E., Tesouro, Rodriguez, I, Gonzalez Simon, MC, Mendez Veloso, MC, è Pena, Perez L. [Studiu comparativu di l'efficacità è a tolleranza di 2 tippi di pulizia di u colon]. Rev.Esp.Enferm.Dig. 1995; 87: 785-791. Vede astrattu.
  19. de Witte, P. Metabolismu è farmacocinetica di l'antranoidi. Farmacologia 1993; 47 Suppl 1: 86-97. Vede astrattu.
  20. Mengs, U. è Rudolph, R. L. Luce è cambiamenti microscopichi elettroni in u colon di u cavia dopu trattamentu cù lassativi antranoidi è non-antranoidi. Farmacologia 1993; 47 Suppl 1: 172-177. Vede astrattu.
  21. Kaspi, T., Royds, R. B., è Turner, P. Determinazione qualitativa di senna in urina. Lancet 27-27-1978; 1: 1162. Vede astrattu.
  22. Gould, S. R. è Williams, C. B. Oliu di ricinu o preparazione senna prima di a colonoscopia per a colite ulcerativa cronica inattiva. Gastrointest.Endosc. 1982; 28: 6-8. Vede astrattu.
  23. Brouwers, J. R., van Ouwerkerk, W. P., de Boer, S. M., è Thoman, L. Un prucessu cuntrullatu di preparazioni senna è altri lassativi usati per a pulizia di l'intestione prima di l'esame radiologicu. Farmacologia 1980; 20 Suppl 1: 58-64. Vede astrattu.
  24. Pers, M. è Pers, B. Un studiu comparativu crossover cù dui lassativi massivi. J Int Med Med 1983; 11: 51-53. Vede astrattu.
  25. Greiner, A. C. è Warwick, W. E. L'usu di sennosidi A è B in u trattamentu di stinzia in una istituzione mentale. Appl. Ter 1965; 7: 1096-1098. Vede astrattu.
  26. Glatzel, H. [Risultati di a terapia à longu andà di 1059 pazienti costipati babitualmente cù una preparazione senna standardizata]. Z.Allgemeinmed. 5-10-1972; 48: 654-656. Vede astrattu.
  27. Sanders, R. C. è Wright, F. W. Preparazione colonica: un prucessu cuntrullatu di Dulcodos, Dulcolax è Senokot DX. Fr. J Radiol. 1970; 43: 245-247. Vede astrattu.
  28. Slanger, A. Studiu comparativu di un liquidu senna standardizatu è oliu di ricinu in a preparazione di i pazienti per l'esame radiograficu di u colon. Dis. Colon Rectum 1979; 22: 356-359. Vede astrattu.
  29. Connolly, P., Hughes, I. W., è Ryan, G. Comparazione di "Duphalac" è "irritanti" lassativi durante è dopu u trattamentu di stinzia crònica: un studiu preliminariu. Curr Med Res Opin. 1974; 2: 620-625. Vede astrattu.
  30. Greenhalf, J. O. è Leonard, H. S. Lassativi in ​​u trattamentu di stinzia in e mamme incinte è chì allattanu. Praticante 1973; 210: 259-263. Vede astrattu.
  31. Pockros, P. J. è Foroozan, P. Golytely lavage versus una preparazione standard di colonoscopia. Effettu nantu à l'istologia nurmale di a mucosa colonica. Gastroenterologia 1985; 88: 545-548. Vede astrattu.
  32. Mengs, U. Investigazioni tossicologichi riproduttivi cù sennosidi. Arzneimittelforschung. 1986; 36: 1355-1358. Vede astrattu.
  33. van der Jagt, E. J., Thijn, C. J., è Taverne, P. P. Pulizia di colon prima di l'esame roentgenologic. Un studiu comparativu à doppiu orbu. J Belge Radiol. 1986; 69: 167-170. Vede astrattu.
  34. Mengs, U. Effetti tossichi di sennosidi in animali di laboratorio è in vitro. Farmacologia 1988; 36 Suppl 1: 180-187. Vede astrattu.
  35. Hietala, P., Lainonen, H., è Marvola, M. Novi aspetti nantu à u metabolismu di i sennosidi. Farmacologia 1988; 36 Suppl 1: 138-143. Vede astrattu.
  36. Lemli, J. Metabolismu di sennosidi - una visione d'insieme. Farmacologia 1988; 36 Suppl 1: 126-128. Vede astrattu.
  37. Lemli, J. Senna - una vechja droga in a ricerca muderna. Farmacologia 1988; 36 Suppl 1: 3-6. Vede astrattu.
  38. Heldwein, W., Sommerlatte, T., Hasford, J., Lehnert, P., Littig, G., è Muller-Lissner, S. Valutazione di l'utilità di dimeticone è / o di estrattu di senna per migliurà a visualizazione di l'organi addominali . J Clin. Ultrasound 1987; 15: 455-458. Vede astrattu.
  39. Kinnunen, O. è Salokannel, J. L'effettu riportatu annantu à l'abitudine intestinale in pazienti anziani à longu andà di prudutti à longu andà furmendu in massa chì cuntenenu lassativu stimulante. Acta Med Scand. 1987; 222: 477-479. Vede astrattu.
  40. Bossi, S., Arsenio, L., Bodria, P., Magnati, G., Trovato, R., e Strata, A. [Studiu clinicu di una nova preparazione da semi di plantago è baccelli senna]. Acta Biomed.Ateneo.Parmense. 1986; 57 (5-6): 179-186. Vede astrattu.
  41. Mishalany, H. Sette anni di sperienza cù stinzia cronica idiopatica ininterrotta. J Pediatr. Surg. 1989; 24: 360-362. Vede astrattu.
  42. Labenz, J., Hopmann, G., Leverkus, F., è Borsch, G. [Pulizia intestinali prima di a colonoscopia. Un studiu comparativu prospettivu, randomizatu, cecu]. Med Klin. (Munich) 10-15-1990; 85: 581-585. Vede astrattu.
  43. Lazarus, H., Fitzmartin, R. D., è Goldenheim, P. D. Una valutazione clinica multi-investigatore di morfina à liberazione cuntrullata orale (pasticchi MS Contin) amministrata à malati di cancru. Hosp.J 1990; 6: 1-15. Vede astrattu.
  44. Ziegenhagen, D. J., Zehnter, E., Tacke, W., è Kruis, W. L'aggiunta di senna migliora a preparazione di a colonoscopia cù u lavatu: un prucessu randomized prospective. Gastrointest.Endosc. 1991; 37: 547-549. Vede astrattu.
  45. Soyuncu, S., Cete, Y., è Nokay, A. E. Trombosi di vena portale ligata à Cassia angustifolia. Clin.Toxicol. (Phila) 2008; 46: 774-777. Vede astrattu.
  46. Wildgrube, H. J. è Lauer, H. [Lavage intestinale cumbinatu: una prucedura cunservativa per a colonoscopia]. Bildgebung 1991; 58: 63-66. Vede astrattu.
  47. McLaughlin, A. F. Anorexia nervosa è senna abusu: nephrocalcinosis, clubbing digitale è osteoartropatia ipertrofica. Med J Aust. 15-09-2008; 189: 348. Vede astrattu.
  48. Bailey, S. R., Tyrrell, P. N., è Hale, M. Un prucessu per evaluà l'efficacezza di a preparazione intestinali prima di urografia intravenosa. Clin.Radiol. 1991; 44: 335-337. Vede astrattu.
  49. De, Salvo L., Borgonovo, G., Ansaldo, G. L., Varaldo, E., Floris, F., Assalino, M., e Gianiorio, F. The intestinal cleansing for colonoscopy. Un prucessu randomizatu paragunendu trè metudi. Ann.Ital.Chir 2006; 77: 143-146. Vede astrattu.
  50. Miles, C. L., Fellowes, D., Goodman, M. L., è Wilkinson, S. Lassativi per a gestione di stinzia in i pazienti di cura palliativa. Cochrane.Database.Syst.Rev. 2006;: CD003448. Vede astrattu.
  51. Kositchaiwat, S., Suwanthanmma, W., Suvikapakornkul, R., Tiewthanom, V., Rerkpatanakit, P., e Tinkornrusmee, C. Studiu comparativu di dui regimi di preparazione intestinali per a colonoscopia: compresse senna vs soluzione di fosfato di sodiu. Mondu J Gastroenterol. 14-09-2006; 12: 5536-5539. Vede astrattu.
  52. Patanwala, A. E., Abarca, J., Huckleberry, Y., è Erstad, B. L. Gestione farmacologica di stinzia in u malatu criticu. Farmacoterapia 2006; 26: 896-902. Vede astrattu.
  53. Beuers, U., Spengler, U., è Pape, G. R. Epatite dopu abusu crunicu di senna. Lancet 2-9-1991; 337: 372-373. Vede astrattu.
  54. Guo, H., Huang, Y., Xi, Z., Song, Y., Guo, Y., è Na, Y. Hè necessariu a preparazione di l'intestione prima di urografia excretora? Un prucessu prospettivu, randomizatu, cuntrullatu. J Urol. 2006; 175: 665-668. Vede astrattu.
  55. Radaelli, F., Meucci, G., Imperiali, G., Spinzi, G., Strocchi, E., Terruzzi, V., e Minoli, G. High-dose senna compare with convention PEG-ES lavage as preparazione intestinale per culunoscopia elettiva: un prucessu prospettivu, randomizatu, investigatore-cecu. Sò J Gastroenterol. 2005; 100: 2674-2680. Vede astrattu.
  56. Burlefinger, R. J. è Schmitt, W. [Lettera à u Journal of Gastroenterology. Cumentu nantu à l'articulu "Senna o bisacodyl prima di preparazione di lavage per a colonoscopia: studiu comparativu aleatoriu prospettivu", da D. J. Ziegenhagen, E. Zehnter, W. Tacke, T. H. Gheorghiu, W. Kruis]. Z. Gastroenterol. 1992; 30: 376. Vede astrattu.
  57. Sonmez, A., Yilmaz, MI, Mas, R., Ozcan, A., Celasun, B., Dogru, T., Taslipinar, A., e Kocar, IH Epatite colestatica subacuta probabilmente ligata à l'usu di senna per cronica stinimentu. Acta Gastroenterol. Belg. 2005; 68: 385-387. Vede astrattu.
  58. Ramkumar, D. è Rao, S. S. Efficacità è sicurezza di e terapie mediche tradiziunali per stinzia cronica: rivista sistematica.Sò J Gastroenterol. 2005; 100: 936-971. Vede astrattu.
  59. Ziegenhagen, D. J., Zehnter, E., Tacke, W., Gheorghiu, T., è Kruis, W. Senna vs. bisacodyl in più di Golytely lavage per a preparazione di a colonoscopia - un prucessu randomized prospective. Z. Gastroenterol. 1992; 30: 17-19. Vede astrattu.
  60. BALDWIN, W. F. STUDIO CLINICU DI AMMINISTRAZIONE DI SENNA À MAMME INFIRMIERI: VALUTAZIONE DI EFFETTI SULLE ABITU INFANTI DI ASCIU. Can.Med Assoc.J 9-14-1963; 89: 566-568. Vede astrattu.
  61. Milner, P., Belai, A., Tomlinson, A., Hoyle, C. H., Sarner, S., è Burnstock, G. Effetti di u trattamentu lassativu à longu andà nantu à i neuropeptidi in i vasi mesenterici di rat è in caecum. J Pharm.Pharmacol. 1992; 44: 777-779. Vede astrattu.
  62. Chilton, AP, O'Sullivan, M., Cox, MA, Loft, DE, è Nwokolo, CU Un cunfrontu accecatu, randomizatu di un novu, bassu dosi, triplice regime cù flotta fosfo-soda: un studiu di pulizia di u colon, rapidità è successu di a colonoscopia. Endoscopia 2000; 32: 37-41. Vede astrattu.
  63. Mengs, U., Grimminger, W., Krumbiegel, G., Schuler, D., Silber, W., è Volkner, W. Nisuna attività clastogenica di un estrattu di senna in l'analisi di u micronucleu di u topu. Mutat.Res 8-18-1999; 444: 421-426. Vede astrattu.
  64. Valverde, A., Hay, JM, Fingerhut, A., Boudet, MJ, Petroni, R., Pouliquen, X., Msika, S., e Flamant, Y. Senna vs polyethylene glycol per a preparazione meccanica a sera prima di u colonic elective o resezione rectale: un prucessu cuntrullatu multicentricu. Associu Francese per a Ricerca Chirurgica. Arch. Surg. 1999; 134: 514-519. Vede astrattu.
  65. Stickel, F. è Schuppan, D. Erboristeria in u trattamentu di e malatie di u fegatu. Dig.Liver Dis. 2007; 39: 293-304. Vede astrattu.
  66. Mereto, E., Ghia, M., è Brambilla, G. Valutazione di l'attività carcinogenica potenziale di glicosidi Senna è Cascara per u colon colon. Cancer Lett 3-19-1996; 101: 79-83. Vede astrattu.
  67. Hangartner, P. J., Munch, R., Meier, J., Ammann, R., è Buhler, H. Comparazione di trè metudi di purificazione di colon: valutazione di un prucessu clinicu randomizatu cù 300 pazienti ambulatori. Endoscopia 1989; 21: 272-275. Vede astrattu.
  68. Borkje, B., Pedersen, R., Lund, G. M., Enehaug, J. S., è Berstad, A. Efficacia è accettabilità di trè regimi di purificazione intestinali. Scand J Gastroenterol 1991; 26: 162-166. Vede astrattu.
  69. Krumbiegel G è Schulz HU. Cinetica Rhein è aloe-emodin da lassativi senna in l'omu. Farmacologia 1993; 47 (suppl 1): 120-124. Vede astrattu.
  70. de Witte, P. è Lemli, L. U metabolismu di lassativi antranoidi. Hepatogastroenterologia 1990; 37: 601-605. Vede astrattu.
  71. Duncan AS. Senna standardizata cum'è lassativu in u puerperiu; una valutazione clinica. Br Med J 1957; 1: 439-41. Vede astrattu.
  72. Faber P, Strenge-Hesse A. Rilevanza di l'escrezione di rhein in u latte maternu. Farmacologia 1988; 36 Suppl 1: 212-20. Vede astrattu.
  73. Faber P, Strenge-Hesse A. Lassativi chì cuntenenu Senna: escrezione in u latte maternu? Geburtshilfe Frauenheilkd 1989; 49: 958-62. Vede astrattu.
  74. Hagemann TM. Medicazioni gastrointestinali è allattamentu. J Hum Lact 1998; 14: 259-62. Vede astrattu.
  75. Werthmann WM Jr, Krees SV. Escrezione quantitativa di Senokot in u latte maternu umanu. Med Ann Dist Columbia 1973; 42: 4-5. Vede astrattu.
  76. Prather CM. Stinzia ligata à a gravidanza. Curr Gastroenterol Rep 2004; 6: 402-4. Vede astrattu.
  77. Kittisupamongkol W, Nilaratanakul V, Kulwichit W. Sanguinamentu guasi mortale, senna, è u cuntrariu di a lattuga. Lancet 2008; 371: 784. Vede astrattu.
  78. Etichettatura di u Pacchettu Senokot. Purdue Products L.P.2007.
  79. MacLennan WJ, Pooler AFWM. Un paragone di picosulphate di sodiu ("Laxoberal") cù senna standardizata ("Senokot") in i pazienti geriatrici. Curr Med Res Opin. 1974; 2: 641-7. Vede astrattu.
  80. Passmore AP, Wilson-Davies K, Stoker C, Scott ME. Stinzia cronica in pazienti anziani di lunga permanenza: un paragone di lattulosa è una cumbinazione senna-fibra. BMJ 1993; 307: 769-71. Vede astrattu.
  81. Passmore AP, Davies KW, Flanagan PG, et al. Un paragone di Agiolax è lactulosa in pazienti anziani cun stinzia cronica. Farmacologia 1993; 47: 249-52. Vede astrattu.
  82. Kinnunen O, Winblad I, Koistinen P, Salokannel J. Sicurezza è efficacia di un lassativu in quantità chì cuntene senna versus lactulosa in u trattamentu di stinzia cronica in pazienti geriatrici. Farmacologia 1993; 47: 253-5. Vede astrattu.
  83. [Nisun autore listatu] Senna in u puerperiu. Farmacologia 1992; 44: 23-5. Vede astrattu.
  84. Shelton MG. Senna standardizata in a gestione di stinzia in u puerperiu: Un prucessu clinicu. S Afr Med J 1980; 57: 78-80. Vede astrattu.
  85. Perkin JM. Stinzia in a zitiddina: un paragone cuntrullatu trà lactulosa è senna standardizata. Curr Med Res Opin 1977; 4: 540-3. Vede astrattu.
  86. Sondheimer JM, Gervaise EP. Lubricante versus lassativu in u trattamentu di stinzia funzionale cronica di i zitelli: un studiu comparativu. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1982; 1: 223-6. Vede astrattu.
  87. Ramesh PR, Kumar KS, Rajagopal MR, et al. Gestione di stinzia indotta da morfina: un paragone cuntrullatu di una formulazione ayurvedica è di senna. J Pain Symptom Manage 1998; 16: 240-4. Vede astrattu.
  88. Ewe K, Ueberschaer B, Press AG. Influenza di senna, fibra è fibra + senna nantu à u transitu colonicu in stinzia indotta da loperamide. Farmacologia 1993; 47: 242-8. Vede astrattu.
  89. Arezzo A. Pruduzione randomizata sperimentale paragunendu e preparazioni di pulizia di l'intestini per a colonoscopia. Surg Laparosc Endosc Percutan Tech. 2000; 10: 215-7. Vede astrattu.
  90. van Os FH. Derivati ​​di l'antraquinone in lassativi vegetali. Farmacologia 1976; 14: 7-17. Vede astrattu.
  91. Godding EW. Lassativi è u rolu speciale di senna. Farmacologia 1988; 36: 230-6. Vede astrattu.
  92. Joo JS, Ehrenpreis ED, Gonzalez L, et al. Alterazioni in anatomia colonica indotta da lassativi stimulanti cronici: u colon catarticu rivisitatu. J Clin Gastroenterol 1998; 26: 283-6. Vede astrattu.
  93. Langmead L, Rampton DS. Articulu di rivista: trattamentu di erbe in malatie gastrointestinali è di u fegatu - benefici è periculi. Aliment Pharmacol Ther 2001; 15: 1239-52. Vede astrattu.
  94. Prima J, White I. Tetany è clubbing in paziente chì hà ingeratu grandi quantità di senna. Lancet 1978; 2: 947. Vede astrattu.
  95. Xing JH, Soffer EE. Effetti avversi di lassativi. Dis Colon Rectum 2001; 44: 1201-9. Vede astrattu.
  96. Vanderperren B, Rizzo M, Angenot L, et al. Insufficienza epatica acuta cù indebolimentu renale in relazione à l'abusu di glicosidi antnaquinone senna. Ann Pharmacother 2005; 39: 1353-7. Vede astrattu.
  97. Seybold U, Landauer N, Hillebrand S, Goebel FD. Epatite indotta da Senna in un poveru metabolizatore. Ann Intern Med 2004; 141: 650-1. Vede astrattu.
  98. Marlett JA, Li BU, Patrow CJ, Bass P.Lassazione comparativa di psyllium cù e senza senna in una populazione stinata ambulatoria. Am J Gastroenterol 1987; 82: 333-7. Vede astrattu.
  99. Nusko G, Schneider B, Schneider I, et al. L'usu lassativu antranoidu ùn hè micca un fattore di risicu per a neoplasia culettale: risultati di un studiu prospettivu di cuntrollu di casi. Gut 2000; 46: 651-5. Vede astrattu.
  100. Accademia Americana di Pediatria. U trasferimentu di droghe è altri chimichi in u latte umanu. Pediatria 2001; 108: 776-89. Vede astrattu.
  101. Ghjovanu DS. Effetti di e droghe nantu à e prove di laboratorio cliniche 4a ed. Washington: AACC Press, 1995.
  102. Brinker F. Controindicazioni di Erbe è Interazioni Drug. 2a ed. Sandy, OR: Publicazioni Mediche Eclettiche, 1998.
  103. McGuffin M, Hobbs C, Upton R, Goldberg A, eds. Manuale di Sicurezza Botanica di l'Associazione Americana di Prudutti à Erbe. Boca Raton, FL: CRC Press, LLC 1997.
  104. A Revista di i Prodotti Naturali da Fatti è Comparazioni. St. Louis, MO: Wolters Kluwer Co., 1999.
  105. Newall CA, Anderson LA, Philpson JD. Erboristeria: Una Guida per i Prufessiunali Sanitari. Londra, Regnu Unitu: The Pharmaceutical Press, 1996.
  106. Monografie nantu à l'usi medicinali di e droghe vegetali. Exeter, UK: European Scientific Co-op Phytother, 1997.
Ultima rivista - 18/04/2019

Populari Nantu À U Portale

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

A Miopia, l'a tigmati mu è l'iperopia ò malatie oculari a ai cumuni in a pupulazione, chì ò farenti trà elle è ponu empre accade à tempu, in a li te a per on...
Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

A ci ta di Bartholin accade quandu ci hè un accumulu di fluidu in a glàndula di Bartholin. ta glàndula i trova in a parte anteriore di a vagina è hà a funzione di lubrific...