Autore: Louise Ward
Data Di Creazione: 8 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Ghjugnu 2024
Anonim
Capisce l'Ailurophobia, o Paura di i Gatti - Salute
Capisce l'Ailurophobia, o Paura di i Gatti - Salute

Cuntenutu

Cosa hè ailurophobia?

Ailurophobia descrive una paura intensa di i misgi chì hè abbastanza forte per causà panicu è ansietà quandu intornu o pensendu à i misgi. Questa fobia specifica hè cunnisciuta ancu cum'è elurofobia, gatofobia è felinofobia.

Sè vo avete mai statu muzzicatu o grattatu da un gattu, pudete sentite nervosu intornu ad elli. Or, pudete semplicemente disgustà i misgi. In i dui casi, ùn puderete micca esce da u vostru modu per interagisce cun elli, è probabilmente ùn spenderete micca troppu preoccupassi per elli.

Una fobia va al di là di paura o disgrazia mite. Sì avete ailofobia, puderete passà assai tempu à preoccupassi di scuntrà i misgi è di pensà à modi per evitalli. Questu pò avè un grande effettu nantu à a vostra vita d'ogni ghjornu, soprattuttu datu a popularità di i misgi cum'è animali domestici.

Chì sò i sintomi?

U sintomu principale di l'ailofobia hè a paura estrema quandu si vede o si sente un gattu. Ancu guardà i cartoni o e foto di i misgi puderia inghjennà sintomi.

E fobie tendenu à causà sintomi sia fisichi sia psiculogichi quandu pensanu o entranu in cuntattu cù l'ughjettu di a vostra fobia.


I sintomi fisichi sò generalmente inclusi:

  • dulore o strettezza in u pettu
  • sudazione aumentata o battimentu di u core
  • prublemi di respira nurmalmente
  • sentimenti di agitazione, vertigini, o nausea
  • trimendu è scuzzulendu
  • mal di stomacu, soprattuttu quandu si pensa à un avvenimentu futuru induve un gattu serà presente

I sintomi psicologichi ponu include:

  • sintimentu di panicu è di paura quandu si pensa à i misgi
  • sintendu assai timore di e nove zone induve puderebbenu esse misgi
  • passendu assai tempu à pensà à i modi pussibuli in cui puderebbe scuntrà i misgi è cumu si puderianu evità
  • sperimentendu estrema ansietà è paura quandu si sente miulà, sibilà, o soni simili

Questi sintomi ponu influenzà i vostri comportamenti di routine. Per esempiu, pudete smette di visità un amicu chì hà i misgi o di spustassi in un novu edifiziu chì ùn permette micca l'animali domestici. Or, vi puderete truvà evitendu cullaburatori chì parlanu di i so misgi animali.

Infine, sè avete una fobia di ogni tipu, pudete esse cuscenti chì e vostre paure sò irrazziunali, o improbabili di causà danni. Questa cuscenza causa spessu angosce addiziunali è sentimenti di vergogna, chì ponu rende difficiule a manu per l'aiutu.


Chì a causa?

A causa esatta di e fobie hè chjara. In u casu di l'ailofobia, esse attaccatu da un gattu à una ghjovana età o testimone di qualcunu altru hè attaccatu pò ghjucà un rolu. Fattori genetichi è ambientali ponu ancu ghjucà un rolu.

Fobie specifiche, in particulare fobie animali, spessu si sviluppanu in a zitiddina. Forse avete avutu una fobia di i misgi per sempre chì si pò ricurdà, ma ùn vi ricordate micca un avvenimentu scatenante da a vostra zitellina.

Hè ancu pussibule di sviluppà una fobia senza mai avè una sperienza negativa in relazione à ciò chì teme.

Cumu hè diagnosticatu?

Se pensate chì pudete avè una fobia à i misgi, pensate à vede un prufessiunale di salute mentale per avè un diagnosticu. U vostru fornitore di assistenza sanitaria primaria vi pò riferisce à quellu chì hà sperienza diagnosticendu fobie.

In generale, una fobia hè diagnosticata quandu l'ansietà o a paura influenzanu a vostra vita d'ogni ghjornu o anu un effettu negativu nantu à a vostra qualità di vita.

Pudete esse diagnosticatu cun ailofobia se:

  • a vista o u penseru di i misgi provoca sintomi fisichi è emotivi d'ansietà
  • surtite da u vostru modu per evità i misgi
  • passate più tempu à inchietàvi nantu à i pussibuli scontri cù i misgi chè vo vulete
  • avete campatu sti sintomi dapoi sei mesi o più

Cumu hè trattatu?

Avè una fobia ùn significa micca necessariamente chì averete bisognu di trattamentu. S'ellu hè abbastanza faciule per voi per evità i misgi, l'ailofobia pò avè micca assai effetti nant'à a vostra vita d'ogni ghjornu.


Tuttavia, ùn hè micca sempre pussibule, o ancu desiderabile, per evità l'ughjettu di a vostra fobia. Per esempiu, forse avete cuminciatu à esce cù qualchissia chì hà un gattu. O forse avete gudutu di i misgi prima di avè una brutta sperienza.

Terapia di esposizione

A terapia d'esposizione hè cunsiderata cum'è unu di i trattamenti più efficaci per e fobie. In questu tippu di terapia, travagliate cun un terapeuta per espone lentamente à ciò chì teme.

Per affruntà l'ailofobia, pudete cumincià fighjendu e immagini di i misgi. Puderete passà à guardà i video di u ghjattu, dopu tene un gattu di peluche o di ghjocu. À a fine, puderete pusà accantu à un gattu in un traspurtadore prima di fà l'ultimu passu di tene un gattu dolce.

A desensibilizazione sistematica hè un tipu specificu di terapia d'esposizione chì implica l'apprendimentu di tecniche di rilassamentu per aiutà à gestisce i sentimenti di paura è ansietà durante a terapia di esposizione.

Eventualmente, questi esercizii ponu ancu aiutà à insegnà à associà i misgi cù una risposta di rilassamentu invece di una risposta di stress.

Terapia cumportamentale cognitiva

Se ùn site micca sicuru di a terapia di esposizione, puderete cunsiderà invece a terapia comportamentale cognitiva (CBT). In CBT, amparerai à identificà i schemi di penseru chì causanu angoscia è à rifurmalli.

A CBT per ailurofobia prubabilmente implicherà ancu una certa esposizione à i misgi, ma sarete ben dutatu di strumenti per affruntà à quellu stadiu.

Medicazione

Ùn ci hè alcunu medicamentu specificamente pensatu per trattà e fobie, ma alcuni ponu aiutà cù a gestione à breve termine di i sintomi. Questi includenu:

  • Beta-blockers. I beta-bloccanti aiutanu cù i sintomi fisichi di l'ansietà, cume l'aumentu di a frequenza cardiaca è i vertigini. Sò generalmente presi prima di andà in una situazione chì inghjenna sintomi fisichi.
  • Benzodiazepine. Si tratta di sedativi chì aiutanu ancu à diminuisce i sintomi d'ansietà. Mentre ponu esse utili, anu ancu un risicu elevatu di dipendenza. U vostru duttore generalmente li prescriverà solu per usu occasionale o à breve tempu.
  • D-cicloserina (DCS). Questu hè un medicamentu chì pò aiutà à migliorà i benefici di a terapia di esposizione. I risultati di una terapia di esposizione suggerita puderebbenu esse più efficaci quandu sò integrati cù DCS.

Ancu senza DCS o altri medicazione, a ghjente hà spessu successu cù a terapia.

U fondu

E fobie animali sò trà e fobie più cumuni. Sì avete a paura di i misgi chì vi impediscenu di fà certe attività o avè un effettu negativu in a vostra vita, a terapia pò aiutà.

Leghje Oghje

MSM per a Crescita di i Capelli

MSM per a Crescita di i Capelli

Includemu prudutti chì pen emu utili per i no tri lettori. e cumprate per mezu di ligami nantu à ta pagina, pudemu guadagnà una piccula cumi ione. Eccu u no tru pruce u.U Metil ulfonilm...
Uveite

Uveite

Co a hè l'uvite?Uveiti hè un gonfiore di u tratu mediu di l'ochju, chì hè chjamatu uvea. Pò accade ia da cau e infettive ia da cau e infettive. L'uvea furni ce u ...