Autore: Monica Porter
Data Di Creazione: 16 Marzu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 17 Maghju 2024
Anonim
Tutto quello che bisogna sapere sull’ablazione della fibrillazione atriale. Ablazione transcatetere,
Video: Tutto quello che bisogna sapere sull’ablazione della fibrillazione atriale. Ablazione transcatetere,

Cuntenutu

Chì hè l'ablazione cardiaca?

L'ablazione cardiaca hè una prucedura realizata da un cardiologu intervenzionale, un duttore specializatu in a realizazione di procedure per prublemi cardiaci. A procedura implica filettatura di cateteri (fili flessibili lunghi) attraversu un vaso sanguinu è in u vostru core. U cardiologu utilizza l'elettrodi per furnisce un pulse elettricu sicuru in e zone di u vostru core per trattà un battitu cardiacu irregulare.

Quandu avete bisognu di l'ablazione cardiaca?

Certe volte u to core pò batte troppu prestu, troppu pianu, o inegualmente. Questi prublemi di ritmu cardiacu sò chjamati arritmie è ponu esse trattati à tempu cù l'ablazione cardiaca. L'aritmie sò assai cumuni, in particulare in i vechji adulti è in e persone chì anu malatie chì afectanu u so core.

Parechje persone chì campanu cù aritmie ùn anu micca sintomi periculosi o necessitanu assistenza medica. Altre persone campanu una vita normale cun medicazione.

E persone chì ponu vede miglioramentu da l'ablazione cardiaca includenu quelli chì:

  • anu aritmie chì ùn rispondenu micca à a medicazione
  • soffre cattivi effetti collaterali da a medicazione per l'aritmia
  • avè un tipu specificu di arritmia chì tende à risponde bè à l'ablazione cardiaca
  • sò in un risicu elevatu per arrestu cardiacu improvvisu o altre complicazioni

L'ablazione cardiaca pò esse utile per e persone cun questi tipi specifici di arritmia:


  • Tachicardia AV rentrante nodale (AVNRT): un battitu cardiacu assai veloce causatu da un cortocircuitu in u core
  • via d'accessori: un battimentu di u core veloce per via di una via elettrica anormale chì cunnessa e camere superiore è inferiore di u core
  • fibrillazione atriale è flutter atriale: un battitu irregulare è veloce chì parte da e duie camere superiori di u core
  • tachicardia ventriculare: un ritmu assai veloce è periculosu chì parte da e duie camere più basse di u core

Cumu preparate per una ablazione cardiaca?

U vostru duttore pò urdinà testi per registrà l'attività elettrica è u ritmu di u vostru core. U vostru duttore pò ancu dumandà nantu à qualsiasi altra situazione chì avete, cumprese a diabete o a malattia renale. E donne chì sò incinte ùn devenu micca avè l'ablazione cardiaca perchè a procedura implica radiazioni.

U vostru duttore vi dicerà probabilmente di ùn manghjà nè beie nunda dopu mezzanotte a notte prima di a procedura. Puderete bisognu di smette di piglià medicinali chì ponu aumentà u risicu di sangu eccessivu, cumprese l'aspirina (Bufferin), a warfarina (Coumadin), o altri tippi di diluenti di sangue, ma alcuni cardiologi desideranu di continuà questi medicamenti. Assicuratevi di parlà cun u vostru duttore prima di a cirurgia.


Chì succede durante l'ablazione cardiaca?

L'ablazioni cardiache si facenu in una stanza speciale cunnisciuta cum'è laburatoriu di elettrofisiulugia. A vostra squadra sanitaria pò include un cardiologu, un tecnicu, una infermiera è un fornitore di anestesia. A prucedura dura tipicamente trà trè à sei ore per compie. Pò esse fattu sottu anestesia generale o anestesia lucale cù sedazione.

Prima, u vostru fornitore di anestesia vi dà medicamentu per mezu di una linea intravenosa (IV) in u vostru bracciu chì vi farà addormentà è pò fà dorme. L'equipaggiu cuntrolla l'attività elettrica di u vostru core.

U vostru duttore pulisce è annudisce una zona di pelle nantu à u vostru bracciu, u collu o l'inguine. Dopu, infilaranu una seria di cateteri attraversu un vasu di sangue è in u vostru core. Inghjettanu un tintu di cuntrastu speciale per aiutalli à vede e zone di musculu anormale in u vostru core. U cardiologu utilizeghja dunque un cateteru cù un elettrodu à a punta per dirige un scoppu di energia di radiofrequenza. Stu pulse elettricu distrugge e piccule sezzioni di tessuti cardiaci anormali per curregge i vostri battiti irregulari.


A prucedura pò sente un pocu scomoda. Assicuratevi di dumandà à u vostru duttore per più medicazione se diventa dolorosa.

Dopu a prucedura, site sempre in una stanza di recuperu per quattru à sei ore per aiutà u vostru corpu à ricuperà. Infermieri monitoranu u ritmu di u core durante a recuperazione. Puderete andà in casa u listessu ghjornu, o pudete avè bisognu di stà in l'uspidale per a notte.

Chì risichi sò implicati in l'ablazione cardiaca?

I risichi includenu sanguinamentu, dolore è infezioni in u situ di inserimentu di u cateteru. Cumplicazioni più serii sò rari, ma ponu include:

  • coaguli di sangue
  • danni à e valvule di u vostru core o arterie
  • accumulazione di fluidu intornu à u vostru core
  • attacu di core
  • pericardite, o infjammazione di u saccu chì circonda u core

Chì succede dopu l'ablazione cardiaca?

Pudete esse stancu è sperienze qualchì disconfortu durante e prime 48 ore dopu a prova. Seguitate l'istruzzioni di u vostru duttore nantu à a cura di e ferite, i medicazione, l'attività fisica, è appuntamenti di seguitu. L'elettrocardiogrammi periodichi saranu fatti è e strisce di ritmu resultanti rivedute per monitorà u ritmu cardiacu.

Alcune persone ponu ancu avè brevi episodi di battiti cardiaci irregulari dopu à l'ablazione cardiaca. Questa hè una reazione normale chì u tissutu guarisce, è duverebbe andà cù u tempu.

U vostru duttore vi dicerà se avete bisognu di altre procedure, inclusa l'implantazione di pacemaker, in particulare per trattà prublemi cumplessi di ritmu cardiacu.

Outlook

L'Outlook dopu a prucedura hè relativamente bonu, ma dipende da u tippu di emissione è da a so gravità. Prima chì u successu di a procedura possa esse determinatu, ci hè circa un periodu d'attesa di trè mesi per permettere a guarigione. Questu hè chjamatu periodu di blanking.

Quandu si tratta a fibrillazione atriale, un grande studiu glubale hà trovu chì l'ablazione di cateteru hè stata efficace in circa u 80 per centu di e persone cun sta situazione, cù u 70 per centu chì ùn necessite micca di più antiaritmiche.

Un altru studiu hà studiatu i tassi di ablazione in generale per vari prublemi di aritmia supraventriculare è hà trovu chì u 74,1 per centu di quelli chì sò stati sottumessi à a procedura anu percepitu a terapia d'ablazione cum'è successu, 15,7 per centu cum'è parzialmente successu, è 9,6 per centu cum'è fallitu.

Inoltre, u vostru percentuale di successu dipenderà da u tippu di emissione chì richiede l'ablazione. Per esempiu, quelli chì anu prublemi persistenti anu un percentuale di successu inferiore à quelli chì anu prublemi intermittenti.

Se state pensendu à un'ablazione cardiaca, verificate i tassi di successu à u centru induve a vostra procedura seria fatta o di u vostru elettrofisiologu specificu. Puderete ancu dumandà cumu si definisce u successu per assicurassi chì site chjaru nantu à cume misuranu u successu.

Cunsigliatu

Esame GT Range (GGT): à chì serve è quandu pò esse altu

Esame GT Range (GGT): à chì serve è quandu pò esse altu

U te t GGT, cunni ciutu ancu cum'è Gamma GT o gamma glutamyl tran fera e, hè di olitu dumandatu per verificà i prublemi di fegatu o l'o truzione biliare, po tu chì in que t...
Cosa hè a pancitopenia, sintomi è cause principali

Cosa hè a pancitopenia, sintomi è cause principali

A pancitopenia curri ponde à a diminuzione di tutte e cellule anguine, vale à dì, hè a diminuzione di u numeru di globuli ro i, leucociti è pia trine, chì provoca egni &#...