Cosa hè a sequestrazione, cause, tippi è sintomi
![Cosa hè a sequestrazione, cause, tippi è sintomi - Salute Cosa hè a sequestrazione, cause, tippi è sintomi - Salute](https://a.svetzdravlja.org/healths/o-que-convulso-causas-tipos-e-sintomas.webp)
Cuntenutu
A sequestrazione hè un disordine induve a cuntrazione involuntaria di i musculi di u corpu o di una parte di u corpu si verifica per via di una eccessiva attività elettrica in alcune zone di u cervellu.
In a maiò parte di i casi, u sequestru hè curabile è pò mai più accade, soprattuttu s'ellu ùn hè micca ligatu à un prublema neuronale. Tuttavia, se accade per via di un prublema di salute più seriu, cume l'epilepsia o ancu u fallimentu di un organu, pò esse necessariu fà u trattamentu adeguatu di a malattia, oltre à aduprà droghe anticonvulsivanti, prescritti da u duttore, per cuntrolla u so aspettu.
Oltre à esse trattatu, hè ancu impurtante sapè ciò chì si deve fà durante una crisa, postu chì u più grande risicu durante unu di questi episodi hè quellu di caduta, chì pò comportà traumi o soffocamenti, mettendu a vostra vita in periculu.
![](https://a.svetzdravlja.org/healths/o-que-convulso-causas-tipos-e-sintomas.webp)
Cause principali
I sequestri ponu esse scatenati da parechje situazioni, e principali sò:
- Febbra alta, in particulare in i zitelli di menu di 5 anni;
- Malatie cum'è epilepsia, meningite, tetanus, encefalite, infezione da HIV, per esempiu;
- Trauma di a testa;
- Astinenza dopu à u cunsumu à longu andà di alcolu è di droghe;
- Reazione avversa di certi medicazione;
- Prublemi di metabolisimu cum'è a diabete, l'insufficienza renale o l'ipoglicemia, per esempiu;
- Mancanza di ossigenu in u cervellu.
E crisi febbrili ponu accade in e prime 24 ore di frebba in i zitelli è ponu esse una cunsequenza di alcune malatie cum'è otite, pneumonia, influenza, raffreddore o sinusite, per esempiu. Normalmente, una crisa febrile hè in periculu per a vita è ùn lascia micca sequelle neurologiche per u zitellu.
U stress severu pò ancu causà una intensa crisi nervosa simile à una crisi. Per questa ragione, hè erroneamente chjamatu una crisi nervosa, ma u so nome currettu hè crisa di cunversione.
Tipi di sequestru
E crisi ponu esse classificate in dui tippi secondu e parti di u cervellu implicate in:
- Crisi focali, in quale solu un emisferu di u cervellu hè ghjuntu è a persona pò o ùn pò perde a cuscenza è avè cambiamenti motori;
- Crisi generalizati, in chì i dui lati di u cervellu sò affettati è di solitu hè accumpagnatu da perdita di cuscenza.
Oltre à sta classificazione, i crisi ponu esse classificati secondu i sintomi è a durata di l'episodiu di crisi in:
- Focale simplice, chì hè un tipu di attaccamentu focale in u quale a persona ùn perde micca a cuscenza è sperimenta cambiamenti di sensazioni, cume l'odori è i gusti, è i sentimenti;
- Fucal cumplessu, in chì a persona si sente cunfusa o sturdulita è ùn hè micca capace di risponde à certe dumande;
- Atonic, chì a persona perde u tonu musculu, passa è perde cumpletamente a cuscenza. Stu tipu di criscenza pò accade parechje volte à u ghjornu è dura per seconde;
- Tonic-clonicu generalizatu, chì hè u tippu di cumbugliu u più cumunu è hè carattarizatu da rigidità musculare è cuntrazzioni muscolari involuntarie, in più di salivazione eccessiva è emissione di soni. Stu tippu di attaccamentu dura circa 1 à 3 minuti è dopu à l'attaccamentu a persona si sente estremamente stanca è ùn si ricorda micca di cosa fà;
- Assenza, chì hè più frequente in i zitelli è hè carattarizata da a perdita di cuntattu cù u mondu esternu, in u quale a persona ferma cù un sguardu vagu è fissu per qualchì siconda, tornendu à l'attività nurmalmente cum'è se nunda fussi accadutu.
Hè impurtante d'esse attenti à l'episodi di crisi, in particulare à l'assenza di crisi, perchè cume hè assai discretu, pò passà inosservatu è ritardà u diagnosticu è u trattamentu.
![](https://a.svetzdravlja.org/healths/o-que-convulso-causas-tipos-e-sintomas-1.webp)
Segni di presa è sintomi
Per sapè s'ellu hè veramente un attaccu, ci sò alcuni segni è sintomi chì ponu esse osservati:
- Caduta subita cù perdita di cuscenza;
- Tremori incontrollati di i musculi cù i denti strinti;
- Spasmi musculari involuntarii;
- Bava o schiuma in bocca;
- Perdita di u cuntrollu di a vejiga è di l'intestinu;
- Cunfusione subita.
Inoltre, prima chì l'episodiu di crisi si faci, a persona pò lagnassi di sintomi cum'è u sonu in l'arechje, nausea, vertigini è sensazione d'ansietà senza ragione apparente. Un attaccu pò durà da 30 secondi à uni pochi di minuti, tuttavia, a durata ùn hè generalmente ligata à a gravità di a causa.
Cosa da fà
À u mumentu di a sequestrazione, u più impurtante hè di creà un ambiente sicuru, affinchì a persona ùn sia micca ferita o ne cause alcun traumu. Per fà questu, duvete:
- Eliminà l'uggetti cum'è e sedie vicinu à a vittima;
- Mettite a vittima da parte è allentate i vestiti stretti, soprattuttu intornu à u collu;
- Stà cù a vittima finu à ch'ella ripigliessi cuscenza.
Ùn mettite mai e dite in a bocca di a vittima, o pruvate à caccià ogni tippu di protesi o oggettu da l'internu di a bocca, postu chì ci hè un risicu assai altu di persone chì si mordenu e dite. Verificate altre precauzioni da piglià è ciò chì ùn si deve fà durante u sequestru.
Sè hè pussibule, duvete nutà dinò a durata di a crisa, per informà u duttore se necessariu.
Cumu hè fattu u trattamentu
U trattamentu per e crisi deve esse sempre indicatu da un medicu generale o neurologu. Per questu, una valutazione deve esse fatta per capisce s'ellu ci hè una causa chì sta causendu l'apparizione di crisi. Se ci hè una causa, u duttore di solitu raccomanda u trattamentu adattatu per questu prublema, è l'usu di un anticonvulsivu, cume a fenitoina, per evità u risicu di avè una nova crisi.
Cum'è a sequestrazione hè spessu un mumentu unicu chì ùn accade più, hè relativamente cumunu chì u duttore ùn indichi micca un trattamentu specificu, o faci testi dopu u primu episodiu. Questu hè generalmente fattu quandu ci sò episodi in una fila.