Autore: Frank Hunt
Data Di Creazione: 20 Marzu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
#232 - Tesla creates its own AppStore, Tesla fan trolls Biden, Cybertruck turned into a catamaran
Video: #232 - Tesla creates its own AppStore, Tesla fan trolls Biden, Cybertruck turned into a catamaran

Cuntenutu

U test ANA hè un tippu di test ampiamente adupratu per aiutà à a diagnosi di malatie autoimmuni, in particulare u Lupus Eritematosu Sistemicu (SLE). Cusì, stu test hà per scopu di rilevà a presenza di autoanticorpi in u sangue, chì sò anticorpi prudutti da u corpu è chì attaccanu e cellule è i tessuti stessi.

Stu test hè basatu annantu à u schema di fluorescenza di l'anticorpi, chì permette di vedelu sottu u microscopiu è aiutà à a diagnosi di varie malatie. Ancu se hè normale avè un risultatu bassu nantu à u test ANA, quandu questu numeru hè assai altu, pò significà chì ci hè una malattia autoimmune, chì deve esse identificata è trattata u più prestu pussibule per alleviare i sintomi.

Per chì ghjè

Questu esame FAN pò aiutà à diagnosticà malatie autoimmune cume:

  • Lupu, chì hè una malatia autoimmune carattarizata da l'inflazione di e articulazione, di a pelle, di l'ochji è di i reni, per esempiu;
  • Artrite reumatoide, in quale ci hè u dolore, rossu è gonfiore di l'articuli. Eccu cumu identificà l'artrite reumatoide;
  • Artrite idiopatica giovana, in quale ci hè una inflammazione di una o più articulazioni in i zitelli;
  • Epatite autoimmune, in chì a presenza di autoanticorpi provoca infiammazione in u fegatu. Cunnosce i sintomi principali di l'epatite autoimmune;
  • Sclerodermia, chì hè una malatia autoimmune carattarizata da una pruduzzione aumentata di collagenu, chì face indurisce a pelle è e articulazione;
  • Dermatomiosite, chì hè una malattia infiammatoria caratterizzata da debolezza musculare è lesioni dermatologiche. Amparate più nantu à a dermatomiosite;
  • Sindrome di Sjogren, chì hè carattarizatu da infiammazione di varie ghiandole in u corpu, dendu à l'ochji è a bocca secchi, per esempiu. Eccu cumu ricunnosce i sintomi di a Sindrome di Sjogren.

In generale, u duttore pò esse suspettu di queste malatie se a persona hà sintomi chì piglianu assai tempu à sparisce, cume macchie rosse nantu à u corpu, gonfiore, dolore costante in e articulazioni, stanchezza eccessiva o febbre lieve, per esempiu.


Cumu l'esame hè fattu

Questa prova hè assai simplice, chì richiede solu una piccula quantità di sangue da esse rimossa da un prufessiunale furmatu, chì hè inviatu à u laboratoriu per analisi.

A raccolta di sangue si face di solitu à l'uspidale, ma pò ancu esse fatta in cliniche specializate, sia per adulti sia per zitelli. In u casu di i criaturi, a racolta si face di solitu cù una piccula puntura à u pede, senza avè bisognu di aduprà l'agulla.

In laboratorio, l'esame hè fattu aghjunghjendu una tinta fluorescente marcata cù l'anticorpi da identificà in u campione. Dopu, u sangue cù u tintu marcatu hè messu in un cuntainer chì cuntene una cultura di cellule umane cunnisciute cum'è cellule Hep-2, chì permette a visuale chjara di e varie strutture cellulare è fasi di u ciculu cellulare. Cusì hè pussibule di fà u diagnosticu, postu chì hè fattu da u schema di fluorescenza osservatu à traversu u microscopiu.

Chì preparazione hè necessaria

Ùn ci hè micca un tipu speciale di preparazione per l'esame FAN, hè cunsigliatu solu per informà u duttore nantu à a medicazione aduprata è i prublemi di salute possibili.


Chì significanu i risultati

In e persone sane, u test FAN hè di solitu negativu o micca reattivu, cù valori cum'è 1/40, 1/80 o 1/160. Tuttavia, questu ùn significa micca chì ogni volta chì hè negativu, ùn ci hè micca una malattia autoimmune. Cusì, ancu s'ellu hè negativu, è secondu i sintomi presentati, u duttore pò urdinà altri testi per cunfirmà chì ùn hè micca una malatia autoimmune.

Quandu u risultatu hè pusitivu, o reagente, presenta generalmente valori di 1/320, 1/640 o 1/1280. Inoltre, ci hè ancu u mudellu di pusitività chì si basa nantu à a fluoriscenza vista sottu u microscopiu, chì aiuta à distingue megliu u tippu di malattia è chì pò cumprende:

  • Nucleare omogeneu: pò indicà a presenza di lupus, artrite reumatoide o artrite idiopatica giovanile, secondu l'anticorpu identificatu. Se a presenza di anticorpi anti-DNA, anti-cromatina è anti-histone hè identificata, questu hè indicativu di lupus;
  • Centromeric punteggiatu nucleare: hè di solitu indicativu di sclerodermia;
  • Fine nucleare spuntatu: indica generalmente a sindrome di Sjögren o lupus, secondu l'anticorpu identificatu;
  • Nucleare spuntatu spessore: lupus, artrite reumatoide o sclerosi sistemica secondu l'anticorpi identificati;
  • Citoplasmaticu à punti fini: pò esse polimiosite o dermatomiosite;
  • Membrana nucleare cuntinua: pò indicà epatite autoimmune o lupus;
  • Nucleolar punteggiatu: hè di solitu un segnu di sclerosi sistemica.

Questi risultati devenu sempre esse interpretati è valutati da un duttore è, in guasi tutti i casi, sò necessarie altre prove prima di cunfirmà u diagnosticu.


Avemu Cunsigliatu

Epatite C è U Vostru Fegatu: Cunsiglii per Prevene Ulteriori Danni

Epatite C è U Vostru Fegatu: Cunsiglii per Prevene Ulteriori Danni

L'epatite C pò purtà à complicazioni epatiche. U viru di l'epatite C (HCV) provoca infiammazione di u fegatu chì pò avanzà à cicatrici permanenti, o cirro i....
Difficult Labor: Problemi di Canali di Nascita

Difficult Labor: Problemi di Canali di Nascita

Chì hè u Canale di Na cita?Durante una con egna vaginale, u vo tru zitellu pa a per u cervice dilatatu è u bacinu in u mondu. Per certi criaturi, tu viaghju à traver u u "can...