Microtia

Cuntenutu
- Quattru gradi di microtia
- Ritratti di microtia
- Chì causa a microtia?
- Cumu hè diagnosticatu microtia?
- Opzioni di trattamentu
- Chirurgia di innesti di cartilagine rib
- Chirurgia di l'injerto Medpor
- Arechja esterna protesica
- Apparecchi uditivi impiantati chirurgicamente
- Impattu nantu à a vita d'ogni ghjornu
- Chì ci hè a prospettiva?
Chì ghjè a microtia?
Microtia hè una anormalità congenita in a quale a parte esterna di l'arechja di un zitellu hè sottusviluppata è di solitu malformata. U difettu pò influenzà una (unilaterale) o entrambe (bilaterali) arechje. In circa 90 per centu di i casi, accade unilateralmente.
In i Stati Uniti, a microtia hè di circa 1 à 5 in 10.000 nascite vive à l'annu. A microtia bilaterale hè stimata chì accade solu in 1 in 25.000 nascite à l'annu.
Quattru gradi di microtia
Microtia si trova in quattru livelli differenti, o gradi, di gravità:
- Grade I. U vostru figliolu pò avè un arechja esterna chì pare chjuca ma soprattuttu nurmale, ma u canali di l'arechja pò esse strettu o mancante.
- Grade II. U terzu inferiore di l'arechja di u to figliolu, cumpresu u lòbulu di l'arechja, pò parè esse normalmente sviluppatu, ma i dui terzi superiori sò chjuchi è malformati. U canali di l'arechja pò esse strettu o mancante.
- Grade III. Questu hè u tippu più cumunu di microtia osservatu in zitelli è zitelli. U vostru figliolu pò avè piccule parti pocu sviluppate di una arechja esterna prisente, cumpresu l'iniziu di un lobu è una piccula quantità di cartilagine in cima. Cù microtia di gradu III, ùn ci hè di solitu un canali arechja.
- Grade IV. A forma più severa di microtia hè cunnisciuta ancu cum'è anotia. U vostru figliolu hà anotia s'ellu ùn ci hè nè arechja nè canale di l'arechja prisente, nè unilateralmente nè bilateralmente.
Ritratti di microtia
Chì causa a microtia?
Microtia si sviluppa di solitu durante u primu trimestre di gravidanza, in e prime settimane di sviluppu. A so causa hè per suprattuttu scunnisciuta ma hè stata qualchì volta ligata à l'usu di droghe o alcolu durante a gravidanza, cundizioni genetiche o cambiamenti, fattori scatenanti ambientali, è una dieta bassa in carboidrati è acidu folicu.
Un fattore di risicu identificabile per a microtia hè l'usu di u medicamentu per l'acne Accutane (isotretinoina) durante a gravidanza. Questa medicina hè stata associata à parechje anomalie congenite, cumprese microtia.
Un altru fattore pussibule chì puderia mette un zitellu in periculu per a microtia hè u diabete, se a mamma hè diabetica prima di a gravidanza. E mamme cun diabete sembranu esse in più risicu di dà nascita à un criaturu cun microtia chè altre donne incinte.
Microtia ùn pare micca esse una cundizione geneticamente ereditata per a maiò parte. In a maiò parte di i casi, i zitelli cun microtia ùn anu micca altri membri di a famiglia cù a cundizione. Sembra accade à l'azardu è hè statu ancu osservatu in gruppi di gimelli chì un zitellu l'hà, ma l'altru ùn.
Ancu se a maiò parte di l'occurrenze di microtia ùn sò micca ereditarie, in a piccula percentuale di microtia ereditata, a cundizione pò saltà generazioni. Inoltre, e mamme cun un zitellu natu cù microtia anu un pocu aumentatu (5 per centu) risicu di avè un altru figliolu cù a situazione.
Cumu hè diagnosticatu microtia?
U pediatricu di u to figliolu duveria esse capace di diagnosticà a microtia per via di l'osservazione. Per determinà a gravità, u duttore di u to figliolu urdinerà un esame cù un spezialistu di l'arechja, u nasu è a gola (ORL) è testi di audizione cun un audiologu pediatricu.
Hè ancu pussibule di diagnosticà l'estensione di a microtia di u to figliolu per mezu di una scansione CAT, ancu s'ellu si face soprattuttu solu quandu un zitellu hè più vechju.
L'audiologu hà da valutà u nivellu di perdita di l'audizione di u to figliolu, è l'ENT cunfirmerà se un canale arechja hè prisente o assente. L'INUL di u to figliolu puderà ancu cunsigliallu in quantu à l'opzioni per l'assistenza auditiva o a cirurgia reconstructiva.
Perchè a microtia pò accade à fiancu à altre cundizioni genetiche o difetti congeniti, u pediatra di u to figliolu vulerà ancu escludere altri diagnostichi. U duttore pò cunsiglià una ecografia di i reni di u to figliolu per valutà u so sviluppu.
Pudete ancu esse riferitu à un specialistu geneticu se u duttore di u to figliolu suspetta altre anomalie genetiche chì ponu esse in ghjocu.
A volte a microtia apparisce à fiancu à altre sindromi craneofaciali, o cum'è parte di elle. Se u pediatra suspetta questu, u vostru zitellu pò esse riferitu à specialisti craniofaciali o terapeuti per ulteriore valutazione, trattamentu è terapia.
Opzioni di trattamentu
Alcune famiglie anu sceltu di ùn intervene chirurgicamente. Se u vostru zitellu hè un criaturu, a cirurgia reconstructiva di u canali di l'arechja ùn pò micca esse fatta ancu. Se ùn vi cunvenite micca cù l'opzioni chirurgichi, pudete aspettà chì u vostru zitellu sia più vechju. E chirurgie per a microtia tendenu à esse più faciule per i zitelli più vechji, postu chì ci hè più cartilagine dispunibule per innestà.
Hè pussibule per alcuni zitelli nati cù microtia di aduprà apparecchi auditivi non chirurgichi. Sicondu a misura di a microtia di u to figliolu, ponu esse un candidatu per stu tippu di dispusitivu, soprattuttu s’elli sò troppu ghjovani per a chirurgia o s’ellu u rinvia. Apparecchi acustichi ponu ancu esse aduprati se un canale arechja hè prisente.
Chirurgia di innesti di cartilagine rib
Se optate per un inserto di costole per u vostru zitellu, saranu sottumessi à dui o quattru prucedure in u periodu di parechji mesi à un annu. U cartilagine Rib hè cacciatu da u pettu di u to figliolu è adupratu per creà a forma di un arechja. Hè dopu impiantatu sottu à a pelle à u situ induve l'auriculaia seria stata situata.
Dopu chì a nova cartilagine sia stata cumpletamente incorporata in u situ, chirurgie supplementari è innesti di pelle ponu esse effettuati per posizionà megliu l'arechja. A chirurgia di u trapianto di costole hè raccomandata per i zitelli di 8 à 10 anni.
U cartilagine Rib hè forte è resistente. U tessutu da u corpu stessu di u to figliolu hè ancu menu prubabile di esse rifiutatu cum'è materiale impiantatu.
I lati negativi di a chirurgia implicanu u dolore è possibili cicatrici in u situ di l'innesto. U cartilagine costale adupratu per l'implante si senterà ancu più fermu è più rigidu cà u cartilagine di l'arechja.
Chirurgia di l'injerto Medpor
Stu tipu di ricustruzzione implica l'implantazione di un materiale sinteticu piuttostu chè una cartilagine di costole. Di solitu pò esse cumpletatu in una prucedura è usa tessutu di u scalp per copre u materiale impiantatu.
I zitelli finu à l'età di 3 anni ponu sottumessu à sta prucedura in modu sicuru. I risultati sò più cunsistenti ch'è l'operazioni di greft costale. Tuttavia, ci hè un risicu più altu per l'infezzione è a perdita di l'implante per via di traumi o ferite perchè ùn hè micca incorporatu in u tessutu circundante.
Ùn si sà ancu quant’elli duranu l’impianti Medpor, allora alcuni chirurghi pediatrici ùn offriranu micca o ùn effettuanu micca sta prucedura.
Arechja esterna protesica
A protetica pò vede assai reale è esse purtata sia cù un adesivu sia cù un sistema d'ancura impiantatu chirurgicamente. A prucedura per piazzà l'ancure d'implantazione hè minore, è u tempu di recuperu hè minimu.
A protetica hè una bona opzione per i zitelli chì ùn anu pussutu sottumette à ricustruzzione o per i quali a ricustruzzione ùn hà micca riesciutu. Tuttavia, alcune persone anu difficoltà cù l'idea di una protesi staccabile.
Altri ponu avè sensibilità di a pelle à adesivi di qualità medica. I sistemi d'ancura impiantati chirurgicamente ponu ancu alzà u risicu di l'infezzione di a pelle di u zitellu. Inoltre, e protesi anu da esse rimpiazzate di tantu in tantu.
Apparecchi uditivi impiantati chirurgicamente
U vostru figliolu pò prufittà di un impianto cocleare se u so uditu hè influenzatu da microtia. U puntu di attaccamentu hè impiantatu in l'ossu daretu è sopra l'arechja.
Dopu chì a guarigione hè finita, u vostru zitellu riceverà un processatore chì pò esse attaccatu à u situ. Stu processatore aiuta u vostru zitellu à sente vibrazioni sonore stimulendu i nervi in l'arechja interna.
I dispositivi induttori di vibrazioni ponu ancu esse utili per arricchisce l'audizione di u to figliolu. Quessi sò purtati nantu à u scalp è cunnessi magneticamente à impianti piazzati chirurgicamente. L'impianti si cunnettanu à l'arechja media è mandanu vibrazioni direttamente in l'arechja interna.
I dispositivi uditivi impiantati chirurgicamente richiedenu spessu una guarigione minima in u situ di impiantazione. Tuttavia, alcuni effetti collaterali ponu esse presenti. Questi includenu:
- tinnitus (chjachjaratu in l'arechje)
- danni o ferite nervi
- perdita di l'audizione
- vertu
- pèrdita di u fluidu chì circonda u cervellu
U vostru zitellu pò ancu avè un risicu ligeramente aumentatu di sviluppà infezioni cutanee intornu à u situ di l'implantazione.
Impattu nantu à a vita d'ogni ghjornu
Alcuni zitelli nati cù microtia ponu sperimentà una perdita uditiva parziale o piena in l'arechja affettata, chì pò influenzà a qualità di vita. I zitelli cù una perdita parziale di l'audizione ponu ancu sviluppà impedimenti di parlà mentre amparanu à parlà.
L'interazzione pò esse difficiule per via di a perdita di l'audizione, ma ci sò opzioni di terapia chì ponu aiutà. A sordità richiede un inseme addiziunale di adattamenti è d'aghjustamenti di vita, ma questi sò assai pussibuli è i zitelli generalmente si adattanu bè.
Chì ci hè a prospettiva?
I zitelli nati cù microtia ponu purtà una vita piena, in particulare cù un trattamentu adattatu è tutte e modifiche di vita necessarie.
Parlate cù a vostra squadra di assistenza medica nantu à u megliu corsu d'azione per voi o u vostru zitellu.