Autore: Christy White
Data Di Creazione: 7 Maghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
10 miti è verità nantu à u SIDA - Salute
10 miti è verità nantu à u SIDA - Salute

Cuntenutu

U virus HIV hè statu scupertu in u 1984 è in l'ultimi 30 anni assai sò cambiate. A scienza hà evolutu è u cocktail chì prima copriva l'usu di un gran numeru di medicinali, oghje hà un numeru più chjucu è più efficiente, cù menu effetti collaterali.

Tuttavia, ancu se u tempu è a qualità di vita di a persona infetta sò aumentati significativamente, l'HIV ùn hà ancu cure o vaccini. Inoltre, ci sò sempre dubbi in quantu à questa materia è hè per quessa chì avemu separatu quì i principali miti è verità in relazione à u virus HIV è u SIDA per chì site infurmatu bè.

1. E persone chì anu HIV devenu sempre aduprà preservativi.

VERITÀ: Si cunsiglia à tutte e persone chì anu u virus HIV di fà sessu solu cù un preservativu per prutege u so cumpagnu. I preservativi sò a migliore forma di prutezzione contr'à u virus HIV è dunque devenu esse aduprati in ogni cuntattu intimu, è devenu esse cambiatu dopu ogni ejaculazione.


2. U baciu in bocca trasmette u VIH.

MITU: U cuntattu cù a saliva ùn trasmette micca u virus HIV è dunque u basgiu in bocca pò accade senza pesu nantu à a cuscenza, a menu chì i partenarii anu qualchì dolore in bocca, perchè ogni volta chì ci hè cuntattu cù u sangue ci hè un risicu di trasmissione.

3. Un zitellu di donna cun HIV pò avè micca u virus.

VERITÀ: Se a donna seropositiva diventa incinta è sottumette un trattamentu currettamente per tutta a gravidanza, u risicu di nascita di u zitellu cù u virus hè minimu. Ancu se a consegna menu risicata hè a cesareana elettiva, a donna pò ancu sceglie d'avè una consegna normale, ma u travagliu duppiatu cù sangue è fluidi corporei hè necessariu per evità di cuntaminà u zitellu. Tuttavia, a donna ùn pò allattà perchè u virus passa per u latte è pò cuntaminà u zitellu.

4. Un omu o donna cun HIV ùn pò avè figlioli.

MITU: Una donna chì hè seropositiva pò esse incinta ma deve avè testi per scopre se a so carica virale hè negativa è deve ancu piglià tutti i medicinali chì u duttore li dice di ùn cuntaminà u zitellu. In ogni casu, se l'omu o a donna sò seropusitivi per evità a contaminazione di u cumpagnu, si raccomanda di fà una fecundazione in vitro, essendu particularmente raccomandatu di aduprà a tecnica di iniezione di sperma intracitoplasmatica. In questu casu, u duttore rimuove alcuni ovi da a donna è in u laboratoriu inserisce u sperma di l'omu in l'ovu è dopu à qualchì ora impiantà queste cellule in l'utru di a donna.


5. E persone chì anu HIV ùn anu micca bisognu di aduprà preservativi se u cumpagnu hà ancu u virus.

MITU: Ancu se u cumpagnu hè ancu HIV-seriu, hè raccomandatu di aduprà preservativi in ​​ogni cuntattu intimu perchè ci sò diversi sottotipi di u virus HIV è anu carichi virali diversi. Dunque, se una persona hà solu HIV di tipu 1 ma u so cumpagnu hà HIV 2, se anu sessu senza preservativu, averanu tramindui dui tipi di virus, rendendu u trattamentu più difficiule.

6. Quelli chì anu HIV anu u SIDA.

MITU: L'HIV si riferisce à u virus di l'immunodeficienza umana è u SIDA hè u sindrome di l'immunodeficienza umana è dunque questi termini ùn ponu micca esse utilizati indistintamente. Avè u virus ùn significa micca esse malatu è hè per quessa chì u termine SIDA hè indicatu solu quandu a persona diventa dolce per via di a debbulezza di u so sistema immunitariu è pò piglià più di 10 anni per accade.

7. Puderaghju HIV cù u sessu orale.

VERITÀ: A persona chì riceve sessu orale ùn hà micca risicu di cuntaminazione, ma a persona chì face sessu orale hà u risicu di esse cuntaminata in ogni stadiu, sia à l'iniziu di l'attu, quandu ci hè solu u liquidu lubrificante naturale di l'omu, sia durante l'ejaculazione . Hè per quessa chì si raccomanda di aduprà un preservativu ancu in sessu orale.


8. I ghjoculi sessuali trasmettenu ancu HIV.

VERITÀ: Aduprà un ghjoculu sessuale dopu à una persona seropositiva pò ancu trasmette u virus, rendendu a persona infettata, dunque ùn hè micca cunsigliatu di sparte questi ghjoculi.

9. Se u mo test hè negativu, ùn aghju micca HIV.

MITU: Dopu à u cuntattu cù l'HIV pusitivu, u corpu di a persona pò piglià finu à 6 mesi per pruduce l'anticorpi anti-HIV 1 è 2 chì ponu esse identificati in un test di HIV. Dunque, sè avete avutu un cumpurtamentu risicatu mentre avete rapporti sessuali senza preservativu, duvete avè u vostru primu test di HIV è dopu 6 mesi duvete avè un altru test. Se u risultatu di u 2u test hè ancu negativu, questu indica chì ùn site micca statu veramente infettatu.

10. Hè pussibule di campà bè cù HIV.

VERITÀ: Cù l'avanzamentu di a scienza, l'antiretrovirali sò più efficienti è anu menu effetti collaterali, purtendu una migliore qualità di vita. Inoltre, oghje ghjornu e persone sò più infurmate è ci hè menu pregiudiziu in relazione à u virus HIV è u SIDA, tuttavia hè di primura fà u trattamentu pigliendu i medicamenti indicati da l'infettologu, aduprà sempre i preservativi è fà l'esami è e consultazioni mediche regularmente.

Guadagnà A Popularità

Cosa da fà quandu u zitellu soffoca

Cosa da fà quandu u zitellu soffoca

U zitellu pò offocà quandu i nutre, piglià una buttiglia, allattà, o ancu cù a o propria aliva. In que ti ca i, ciò chì duvete fà hè:Chjamate pre tu 192 pe...
Prufume è rimedii per a ferita in u zitellu

Prufume è rimedii per a ferita in u zitellu

E ferite craniche in i zitelli, cunni ciuti ancu cum'è tomatite, ò carattarizati da piccule piaghe in bocca, di olitu gialla tre in u centru è ro u in l'e ternu, chì ponu a...