Autore: Tamara Smith
Data Di Creazione: 24 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Cosa hè u nistagmus, cumu identificà è trattà - Salute
Cosa hè u nistagmus, cumu identificà è trattà - Salute

Cuntenutu

U Nistagmus hè u muvimentu involuntariu è oscillatoriu di l'ochji, chì pò accade ancu se a testa hè ferma, è pò comportà alcuni sintomi, cume nausea, vomitu è ​​squilibriu, per esempiu.

U muvimentu di l'ochji pò accade da un latu à l'altru, essendu chjamatu nistagmu horizontale, da cima à fondu, ricevendu u nome di nistagmu verticale, o in cerchi, stu tippu essendu chjamatu nistagmu rotariu.

U Nistagmus pò esse cunsideratu nurmale, quandu accade cù u scopu di monitorà u muvimentu di a testa è di fighjà nantu à una maghjina, per esempiu, ma pò ancu esse cunsideratu patologicu quandu accade ancu cù a testa fermata, chì pò esse u risultatu di labirintitis, cambiamenti neurologichi o effetti secundari di a medicazione, per esempiu.

Cumu identificà u nistagmus

U Nistagmus hè carattarizatu principalmente da u muvimentu involuntariu di l'ochji, chì pò esse nurmale o per via di qualchì cundizione di a persona, in quale casu hè chjamatu nistagmu patologicu. U Nistagmus si compone di dui muvimenti, unu lentu è unu veloce. U muvimentu lentu accade quandu l'ochji seguitanu u muvimentu di a testa, focalizendu nantu à un puntu fissu. Quandu l'ochji ghjunghjenu à u so limitu, u muvimentu rapidu li porta torna à a pusizione di partenza.


Quandu u muvimentu lentu è veloce accade ancu quandu a testa hè fermata, i muvimenti di l'ochji diventanu più notevuli, è sta cundizione hè chjamata nistagmus patologicu.

Oltre à i movimenti oculari involuntarii, u nistagmus pò esse rimarcatu per via di l'apparizione di alcuni sintomi, cum'è squilibru, nausea, vomitu è ​​vertigini.

Cause principali

Sicondu a causa, u nistagmus pò esse classificatu in dui tippi principali:

  1. Nistagmus fisiologicu, in quale l'ochji si movenu nurmalmente per fucalizà una maghjina quandu giremu u capu, per esempiu;
  2. Nistagmu patologicu, in chì i muvimenti di l'ochji accadenu ancu cù a testa ferma, essendu nurmalmente indicativu chì ci sò cambiamenti in u sistema vestibulare, chì hè un sistema rispunsevule micca solu per ascoltà è mantene l'equilibriu, ma ancu per invià impulsi elettrichi à u cervellu è regioni chì controllanu muvimenti di l'ochji.

Oltre à a classificazione in fisiologicu è patologicu, u nistagmus pò ancu esse classificatu cum'è congenitale, quandu hè percepitu pocu dopu a nascita, o acquistatu, ciò chì accade per via di parechje situazioni chì ponu accadere in tutta a vita, essendu e cause principali:


  • Labirintitis;
  • Cambiamenti neurologichi in i currenti di tumuri o colpi in testa, per esempiu;
  • Pèrdita di vista;
  • Carenze nutrizionali, cum'è a vitamina B12, per esempiu;
  • Corsu;
  • U cunsumu eccessivu di bevande alcoliche;
  • Effettu secundariu di i medicazione.

Inoltre, e persone cun sindrome di Down o albinismu, per esempiu, sò più propensi à avè nistagmus.

U diagnosticu hè fattu da l'oftalmologu osservendu i muvimenti di l'ochji, in più di fà esami specifici, cum'è elettro-oculugrafia è video-oculugrafia, per esempiu, in i quali movimenti oculari involuntarii sò osservati in tempu reale è in una manera più precisa.

Cumu hè fattu u trattamentu

U trattamentu per u nistagmus hè fattu cù u scopu di riduce l'ocurrenza di movimenti oculari involuntarii, cusì, u trattamentu di a causa pò esse indicatu da l'oftalmologu, è a sospensione di u medicamentu rispunsevule per u nistagmus o a supplementazione di vitamine pò esse raccomandata, quandu accade per via di carenze nutrizionali.


Inoltre, l'oftalmologu pò raccomandà l'usu di alcuni medicamenti chì ponu agisce direttamente nantu à u sistema di neurotrasmettitori, in più di l'usu di lenti di cuntattu.

In i casi più severi, quandu i muvimenti involuntarii sò assai frequenti è accadenu indipendentemente da a posizione di a testa, a chirurgia pò esse necessaria per cambià a posizione di i musculi chì sò responsabili di spostà l'ochju, migliorendu cusì a capacità di focalizassi nantu à l'oggetti, in in più di migliurà a capacità visuale.

Novi Posti

Prove per valutà a fertilità maschile è femina

Prove per valutà a fertilità maschile è femina

I te t di terilità devenu e e fatti da omi è donne, po tu chì cambiamenti chì ponu interferi ce cù a capacità riproduttiva ponu accade in i dui. Ci ò te ti chì ...
Attaccu ischemicu transitoriu: chì hè, sintomi principali è trattamentu

Attaccu ischemicu transitoriu: chì hè, sintomi principali è trattamentu

L'attacu i chemicu tran itoriu, cunni ciutu ancu popularmente cum'è mini-ictu o ictu tran itoriu, hè una alterazione, imile à l'ictu , chì provoca un'interruzzione ...