Autore: Tamara Smith
Data Di Creazione: 25 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Ghjugnu 2024
Anonim
Chì sò i cisti, tippi principali è cumu trattà - Salute
Chì sò i cisti, tippi principali è cumu trattà - Salute

Cuntenutu

E ciste sò tippi di noduli pieni di un cuntenutu liquidu, semi-solidu o gassosu, cum'è e spezie di sacchetti, è sò, in a maiò parte di i casi, benigni è asintomatici. Si ponu sviluppà in ogni locu di u corpu, essendu più cumuni di cumparisce in organi cum'è u senu, a tiroide, l'ovari, u fegatu o l'articuli, per esempiu.

Ci sò parechje cause chì portanu à cisti cume infezioni, traumi, ostruzione di e glàndule sebacee, o ancu per ragioni di genetica. Di solitu ùn anu micca bisognu di trattamentu, eccettu in situazioni chì richiedenu più investigazioni o quandu anu caratteristiche suspettose di gravità, chì ponu esse aspirate cù aghi specifici o rimossi cù una chirurgia.

Ci hè parechji tippi di cisti, chì devenu esse valutati è identificati da u duttore. Tuttavia, quì faremu un breve riassuntu di i più frequenti:


1. Cisti ovarianu

U cisti ovarianu, in a maiò parte di i casi, hè benignu, ùn rapprisenta micca alcun risicu per a salute di a donna. Di solitu, nascenu per via di cambiamenti ormonali presenti in tuttu u ciclu menstruale, gravidanza, menopausa o cù l'usu di certi medicamenti ormonali, per esempiu.

A maiò parte di u tempu, e cisti ovariani simplici ùn anu micca bisognu di trattamentu, è ponu regressà spontaneamente, tuttavia, ci sò situazioni in cui anu da esse rimossi cù una chirurgia, cume quandu crescenu troppu è causanu sintomi cum'è u dolore addominale, quandu presentanu qualchì tippu di complicazione, cume rompe o torce, o quandu l'ultrasu mostra caratteristiche suspettose di malignità, cume a rapida crescita, cuntenenu parti solide o vasi sanguigni, per esempiu, è l'usu di contraccettivi orali o di analgesici pò ancu esse cunsigliatu da u duttore.

Ci sò parechji tippi di cisti in l'ovariu, vedi quali, cume identificà è curà.

2. Cisti di Naboth

U cisti Naboth pò formassi in u cervice, per via di l'accumulazione di mucus liberatu da e ghiandole Naboth, quandu i so canali diventanu bluccati è impediscenu u passaghju di mucus.


Questi cisti sò cumuni in e donne in età fertile è ùn sò micca una causa di preoccupazione, chì sò generalmente benigne. Tuttavia, questi noduli ùn guariscenu micca sempre spontaneamente, è u trattamentu cù elettrocauteria pò esse indicatu. Amparate più nantu à stu tipu di cisti.

3. Cista di u panatteru

U quistu di u panatteru nasce in l'articulazione di u ghjinochju, essendu vistu cum'è un pezzu situatu à u spinu di u ghjinochju. Nasce per via di l'accumulazione di fluidi in l'articulu, è ancu se ùn provoca micca sempre sintomi, pò causà dolore è rigidità in questu locu, rendendu difficiule a mossa di u ghjinochju.

Di solitu sta cista nasce per via di prublemi in u ghjinochju chì causanu ferite o usura in e so strutture, cum'è l'artrosi, ferita di u meniscu, artrite reumatoide o gout, per esempiu. Amparate à identificà stu cisti è quale hè u trattamentu.

Di solitu stu tippu di cisti ùn hà micca bisognu di trattamentu, tuttavia, in i casi induve ci hè u dolore, a fisioterapia, l'aspirazione fluida o a chirurgia, chì hè indicatu quandu a cista si rompe, pò esse raccomandata.


4. Cista sebacea

A cista sebacea hè un tipu di buccone chì si forma sottu à a pelle, pienu di cheratina è altri materiali derivati ​​da a pelle, chjamatu ancu sebum, di culore biancu, semi-solidu è dolce à u toccu.

Stu cistu si forma generalmente dopu un traumu à a pelle o in i folliculi piliferi, hè benignu è ùn hà micca bisognu di trattamentu. Tuttavia, se diventa scomodu, cresce troppu o provoca dolore per infiammazione o infezioni, a rimozione hè fatta da una chirurgia semplice, di solitu da u dermatologu. Vede in chì cunsiste a cirurgia.

5. Cista renale

U cisti simplice in u rene hè di solitu benignu è ùn solitu micca causà sintomi, richiedendu solu assistenza medica.

Tuttavia, se l'esame à ultrasuoni mostra segni suspettosi di una ferita grave, cum'è un ascessu o un cancheru, u duttore deve indicà un'inchiesta più approfondita, cù tomografia, MRI è, se necessariu, una puntura per analisà u so cuntenutu. Vede più nantu à a cisti renale.

6. Cista pilonidale

A cista pilonidale hè carattarizata da un saccu custituitu da materiale da glàndule sebacea è sudorifera, in più di pezzi di pelle è capelli, chì di solitu si sviluppanu à a fine di a spina, ghjustu sopra à e natiche, generendu sintomi cum'è dolore, gonfiore, calore è fessure.in a pelle.

A forma principale di trattamentu hè a so eliminazione per mezu di chirurgia. Amparate più nantu à cume si forma è cumu si tratta stu cisti.

7. Cista di Bartholin

A cisti di Bartholin si verifica per via di un ostruzione di a glàndula Bartholin, chì si trova in a parte anteriore di a vagina è hè incaricata di lubrificallu durante u cuntattu intimu.

Stu cistu hè di solitu indolore, ùn provoca sintomi è pò guarisce senza trattamentu, à menu chì u cisti si infiamma o sia infettatu, è l'usu di antiinflamatori, antibiotici o ancu chirurgia pò esse indicatu. Scuprite ciò chì pò causà l'apparizione di a cista di Bartholin.

8. Quistu sinoviale

A cista sinoviale hè un tumore benignu, pienu di liquidu trasparente, chì si forma accantu à e articulazioni, in particulare u polzu, ma ancu e ghjinochje, e cavichje o i pedi.

Ancu se e so cause esatte ùn sò micca spiegate, pò esse assuciatu cù traumatisimi, ferite ripetute da stress o difetti articulari, è ancu s'ellu ùn causa micca sempre sintomi, pò causà dolore, perdita di forza è sensibilità in a zona, in più di lagnanze estetiche . Vede più nantu à u cisti sinoviale è quandu u trattamentu hè necessariu.

Stu cistu pò sparisce da solu, in ogni casu in casu d'avè una grande dimensione, u duttore pò prescrive medicinali antiinfiammatori è fà aspirazione di liquidu.

9. Cisti arachnoide

A cisti aracnoidea hè una raccolta di fluidu cerebrospinale trà e membrane chì copre u cervellu, è di solitu tende à esse congenita, vale à dì, esse nata cù u zitellu, ciò chì pò accade hè danni cerebrali, tumori o infezioni, cù meningite.

Nurmalmentu queste cisti sò asintomatiche, però, se crescenu ponu causà danni cerebrali, allora anu bisognu di trattamentu, chì si face cù una chirurgia. Vede più nantu à i sintomi è u trattamentu.

10. Cisti in u fegatu

U cisti simplice in u fegatu, per a maiò parte, ùn produce micca sintomi o cambiamenti in u corpu. Inoltre, ùn hè micca solitu seriu è ùn hè micca un segnu di cancheru, ma unu deve esse vigilante è se aumenta in dimensione o caratteristiche suspettose di malignità apparsu à l'esame, u duttore pò indicà trattamenti specifici. Amparate più nantu à u cisti in u fegatu.

11. Quista in u pettu

I cisti di u senu sò di solitu asintomatichi è benigni, è di solitu cumpariscenu in donne chì anu da 15 à 50 anni. A maiò parte di u tempu, hè solu necessariu monitorà a lesione, tuttavia, quandu causanu dolore, disagiu, crescenu cù u tempu o quandu cumincianu à presentà altre caratteristiche suggestive di malignità, devenu esse forati da u duttore per una migliore valutazione di u so cuntenutu. Sapete quandu u cisti in u senu hè in periculu di diventà cancru.

Ancu se pò cumparisce à qualsiasi età, i cisti in u senu sò più cumuni in e donne trà 40 è 50 anni di età è sò furmati da liquidi, a maiò parte di e volte hè raccomandatu di drenà u liquidu, chì prumove u sollievu di i sintomi.

Cause pussibili

U quistu pò esse causatu da parechji fattori, secondu u so tippu è a so situazione. Alcune di e cause più cumuni sò:

  • Infezzioni;
  • Difetti in u sviluppu di u zitellu;
  • Fattori genetichi;
  • Tumuri;
  • Difetti in e cellule;
  • Malatie infiammatorie;
  • Ingiuri o traumatismi in i tessuti affettati;
  • Bloccu di glandule;
  • Cambiamenti ormonali;
  • Gravidanza.

In certi casi, si ponu sviluppà ancu per via di ferite o traumatisimi in i tessuti di a regione affettata, chì hè cumunu in i cisti chì cumpariscenu in a regione cumuna, per esempiu.

I cisti si ponu trasfurmà in cancheru?

Generalmente, i cisti sò noduli benigni è ponu sparisce ancu senza trattamentu. Tuttavia, devenu sempre esse guardati perchè, in certi casi, ponu cresce assai o avè caratteristiche suspettose, cume avè un cuntenutu solidu, richiede ulteriori indagini è trattamenti guidati da u duttore.

Oghje Interessante

Eliminazione di u groppu di u senu - serie-Indicazioni

Eliminazione di u groppu di u senu - serie-Indicazioni

Andate à a diapo itiva 1 fora di 4Andate à a diapo itiva 2 fora di 4Andate à a diapo itiva 3 fora di 4Andate à a diapo itiva 4 fora di 4A maiò parte di i groppi di u enu ù...
Prussia di ascella

Prussia di ascella

Un pezzu di a cella hè un gonfiore o un colpu ottu à u bracciu. Un pezzu in l'a cella pò avè parechje cau e. Que ti includenu nodi linfatichi gonfii, infezioni, o ci ti.I grumi...