Autore: Monica Porter
Data Di Creazione: 17 Marzu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Ghjugnu 2024
Anonim
ALL NIGHT WITH THE POLTERGEIST IN THE APARTMENT BUILDING, I filmed the creepy activity.
Video: ALL NIGHT WITH THE POLTERGEIST IN THE APARTMENT BUILDING, I filmed the creepy activity.

Cuntenutu

Forse. Hè chjaru, da decennii di ricerca, chì pudete cuntraisce l'HIV per sessu vaginale o anale. Hè menu chjaru, quantunque, sè pudete cuntrattà u VIH per mezu di u sessu orale.

U virus hè trasmessu trà i partenarii quandu i fluidi di una persona entranu in cuntattu cù u flussu di sangue di un'altra persona. Stu cuntattu pò accade da una pelle tagliata o rotta, o da i tessuti di a vagina, di u rettu, di u prepuziu, o di l'apertura di u pene.

Hè pussibule di cuntrainte infezioni di trasmissione sessuale (STI) da u sessu orale - o aduprendu a bocca, e labbre è a lingua per stimulà i genitali o l'anu di u vostru cumpagnu. Ma ùn pare micca esse un modu cumunu per cuntrattà u HIV.

Leghjite puru per sapè perchè hè improbabile è cumu pudete riduce u vostru risicu.

6 fluidi corporei ponu trasmette l'HIV
  • sangue
  • sperma
  • fluidu preejaculatore ("pre-cum")
  • latte maternu
  • fluidu rectale
  • fluidu vaginale

Chì hè u risicu per i tipi di sessu orale?

U sessu orale hè assai bassu nantu à a lista di i modi per trasmette l'HIV. Hè più prubabile di trasmette HIV da u sessu anale o vaginale. Hè ancu pussibule di trasmette u virus spartendu aghi o siringhe aduprate per injectà droghe o tatuà.


Tuttavia, u risicu di cuntrae HIV da u sessu orale ùn hè micca zero. A verità hè chì, in teoria, pudete sempre cuntrainte l'HIV in questu modu. Ci hè statu solu da anni di ricerca per dimostrà chì hè accadutu.

Perchè hè difficiule d'ottene dati?

Hè difficiule di cunnosce u risicu assolutu di trasmissione di HIV durante l'atti di sessu orale. Hè perchè parechji partinarii sessuali chì participanu à u sessu orale di ogni tipu si impegnanu ancu in sessu vaginale o anale. Pò esse difficiule di sapè induve hè stata a trasmissione.

Fellatio (sessu orale-pene) porta un certu risicu, ma hè bassu.

  • Sè vo dete un pompinu. U sessu orale ricettivu cù un cumpagnu maschile chì hà HIV hè cunsideratu eccezionalmente à bassu risicu. In fattu, un studiu di u 2002 hà truvatu chì u risicu per a trasmissione di HIV da u sessu orale ricettivu era statisticamente nulu.
  • Sì avete ricevutu un pompino. U sessu orale inseritu hè ancu un metudu improbabile di trasmissione. L'enzimi in a saliva neutralizanu parechje particule virali. Questu pò esse veru ancu se a saliva cuntene sangue.

Ci hè HIV chì si trasmette trà partenarii per cunnilingus (sessu orale-vaginale).


Anilingus (sessu orale-anale), o "rimming", hà qualchì risicu, ma hè trascurabile. Hè sopratuttu bassu per i partenarii ricettivi. In fattu, u risicu di a vita di trasmissione HIV durante u rimming hè per e coppie di statutu misto.

Quandu u risicu hè più grande?

Questi fattori di risicu ponu aumentà e possibilità di trasmissione di HIV:

  • Status: U risicu varieghja secondu chì a persona cun HIV dessi o ricevi sessu orale. Se a persona cun HIV riceve sessu orale, a persona chì li dà pò avè un risicu più altu. E bocche ponu avè più aperture in a pelle o lesioni. A saliva, invece, ùn hè micca purtatrice di u virus.
  • Cumu riduce u vostru risicu

    U risicu di cuntrae o di trasmette l'HIV per u sessu orale hè vicinu à zeru, ma ùn hè micca impussibile. Pudete piglià misure per riduce ancu di più u vostru risicu.

    Sè site HIV-pusitivu

    Una carica virale indetectabile rende a trasmissione guasi impossibile. Cunsultate un duttore nantu à a terapia antiretrovirale (ART). Aduprà cum'è indicatu per riduce a vostra carica virale.


    A probabilità di trasmissione HIV quandu a vostra carica virale ùn hè micca rilevabile hè assai bassa. In fattu, l'ART riduce u risicu di trasmissione di l'HIV finu à in coppie di statutu misto.

    Sè site HIV-negativu

    Se ùn avete micca HIV ma u vostru cumpagnu sì, pensate à aduprà profilassi preesposizione (PrEP). Questa pillula cutidiana pò aiutà à prevene a trasmissione di HIV se a pigliate currettamente è aduprate un preservativu.

    Se site HIV-negativu è avete sessu micca prutettu da i preservativi o altri metudi di barriera cun un cumpagnu HIV-pusitivu o qualchissia chì u so statutu hè scunnisciutu, pudete aduprà profilassi post-esposizione (PEP) per prevene a trasmissione.

    Questa medicazione deve esse presa subitu dopu l'esposizione, però, hè impurtante vede un duttore u più prestu.

    Dà è riceve sessu orale

    Benchì u sperma è u pre-cum ùn sò micca l'uniche vie per cuntrae l'HIV, sò duie vie. Eiaculà durante u sessu orale aumenta u risicu. Se voi o u vostru cumpagnu vi sentite pronti à eiaculà, pudete caccià a bocca per evità l'esposizione.

    I metudi di barriera cum'è preservativi in ​​lattice o poliuretane è dighe dentali ponu esse aduprati durante ogni attu di sessu orale. Cambiate preservativi o dighe dentali se passate da a vagina o di u pene à l'anu, o viceversa.

    Aduprate ancu lubrificanti per prevene attriti è strappi. Ogni foru in i metudi di barriera pò aumentà u risicu di esposizione.

    Astenevi di u sessu orale sè avete qualchì tagliu, abrasioni, o ferite in bocca. Ogni apertura in a pelle hè un viale per una pussibule esposizione virale.

    Attenti à ùn taglià o strappà a pelle di u to cumpagnu cù i vostri denti durante u sessu orale. Questa apertura pò espone à u sangue.

    Altre strategie

    • Cunnosce u vostru statutu.
    • Dumandate u statutu di u vostru cumpagnu.
    • Uttenite testi STI regolarmente.
    • Fighjate a vostra salute dentale.

    Unu di i migliori modi per preparà sè stessu o u vostru cumpagnu per u sessu hè di divulgà u vostru statutu. Se ùn cunniscite micca i vostri, duverebbe esse testatu sia per HIV sia per STI.

    Tu è u to cumpagnu duvete ancu avè testi regulari. Empowered cù e vostre informazioni di statutu, pudete fà una prutezzione adatta è scelte di medicazione.

    Una bona salute dentale vi pò prutege da parechji prublemi di salute, cumpresu HIV. A cura curretta di e vostre gengive è di i tessuti in bocca pò prevene u risicu di sanguinà e gengive è altre infezzioni orali. Quessu riduce u risicu di cuntrae u virus.

Cunsigliatu

Ricette di alimenti per i zitelli per i zitelli da 4 à 6 mesi

Ricette di alimenti per i zitelli per i zitelli da 4 à 6 mesi

A ocietà Bra iliana di Pediatria raccomanda chì ia i zitelli chì allattanu olu è quelli chì u anu a formula infantile cumincianu à introduce novi alimenti in a dieta da u...
Amparate Cumu Piglia Arcoxia

Amparate Cumu Piglia Arcoxia

Arcoxia hè un medicamentu indicatu per u ollievu di u dolore, u dolore cau atu da una chirurgia ortopedica po toperatoria, dentale o ginecologica. Inoltre, hè ancu indicatu per u trattamentu...