Autore: Christy White
Data Di Creazione: 4 Maghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Chì hè a Paracentesi è à chì serve - Salute
Chì hè a Paracentesi è à chì serve - Salute

Cuntenutu

A paracentesi hè una prucedura medica chì cunsiste à drenà u fluidu da una cavità di u corpu. Di solitu si face quandu ci hè ascite, chì hè l'accumulazione di fluidu in l'addome, causata da malatie cum'è cirrosi di u fegatu, cancheru o infezioni addominali, per esempiu. Capite ciò chì hè l'ascite è e malatie ch'ella provoca.

Hè fattu cù l'ugettivi seguenti:

  • Paracentesi diagnostica: fattu per raccoglie una piccula quantità di liquidu chì serà analizatu in laburatoriu per identificà a causa di l'ascite o per circà cambiamenti cum'è infezioni o cellule cancerose, per esempiu;
  • Paracentesi terapeutica: hè ancu chjamata paracentesi in rilievu, postu chì elimina una grande quantità di liquidu. Di solitu hè indicatu quandu u trattamentu per l'ascite ùn hè micca efficace, causendu un accumulu di fluidu ingombranti chì provoca disagiu è, in certi casi, pò impedisce a respirazione.

A paracentesi hè generalmente realizata in un ospedale o in un ambiente ambulatoriu, da un duttore cinicu o gastroenterologu, è per a procedura hè necessariu chì u paziente sia stesu nantu à una barella, induve a pulizia è l'anestesia sò effettuate in u situ di puntura, allora Un aghi speciale deve esse inseritu per permette à u liquidu di fughje.


Paracentesi per u sollievu di l'ascite

Per chì ghjè

A paracentesi hè generalmente indicata per a rimozione di u fluidu da a cavità addominale. Normalmente, l'abdomen cuntene solu una piccula quantità di liquidu liberu, tuttavia, alcune situazioni ponu causà un aumentu anormale di questa quantità, essendu una situazione chjamata ascite o, popularmente, sott'à l'acqua.

A causa principale di l'ascite hè a cirrosi di u fegatu, causata da parechje situazioni, cum'è l'epatite virale cronica, l'alcolismu, e malatie autoimmune o genetiche, per esempiu. Scuprite chì sò e principali cause di cirrosi.

Altre cundizione chì ponu ancu causà ascite sò tumori o metastasi addominali, insufficienza cardiaca congestiva, cambiamenti in i reni, o ancu infezioni addominali, causate da tuberculosi, schistosomiasi, funghi è batteri.


Cumu hè fattu

A paracentesi hè realizata da u duttore, è a prucedura implica i seguenti passi:

  1. U pazientu duveria esse stesu cunfortu nantu à una stendera;
  2. L'assepsi è l'antisepsia sò realizati nantu à a regione chì serà punzata, è u duttore deve purtà materiali simili per evità a contaminazione cum'è guanti, grembiule, cappellu è maschera;
  3. Esecuzione di anestesia lucale induve l'aghju serà inseritu, di solitu in a regione inferiore sinistra, trà a zona di l'ombelicu è a cresta iliaca, o cum'è guidatu da l'esame ecograficu;
  4. A puntura hè stata fatta perpendiculare à a pelle, cù una agulla di calibru grossu, specifica per a prucedura;
  5. Liquidu raccoltu per a siringa, chì pò esse analizatu in laburatoriu;
  6. S'ellu hè necessariu di caccià una quantità maiò di fluidu asciticu, u duttore pò attaccà l'agulla à un seru attaccatu à un flacone chì si trova à un nivellu più bassu di quellu di u paziente, affinchì u liquidu possi esse sguttatu, chì scorri naturalmente.

Inoltre, quandu a quantità di liquidu drenatu hè più grande di 4 litri, si consiglia di aduprà albumina umana in vena, durante o pocu dopu a procedura, in a dose di 6 à 10 grammi di albumina per litru rimossu. Questu medicamentu hè impurtante per chì l'eccessu di fluidu eliminatu ùn cause micca un sbilanciu trà u fluidu addominale è u fluidu di u sangue.


Possibili complicazioni

Ancu se a paracentesi hè generalmente una prucedura sicura, alcune complicazioni ponu sorgere, cume a perforazione di qualchì organu di u trattu digestivu, emorragia o infezioni di u fluidu asciticu o di u muru addominale.

Articuli Novi

Quantu ci vole à guadagnà massa musculare

Quantu ci vole à guadagnà massa musculare

U tempu chì ci vole à una per ona per guadagnà ma a mu culare fendu attività fi ica anaerobica, cume l'allenamentu di pe i, hè di circa 6 me i. Tuttavia, l'ipertrofia ...
Test oculare: cosa hè, à chì serve è cumu si face

Test oculare: cosa hè, à chì serve è cumu si face

U te t oculare, cunni ciutu ancu cum'è te t di rifle u ro u, hè un te t realizatu durante a prima ettimana di vita di u neonatu è chì hà per copu di identificà i camb...