Sistema cardiovascular: Anatomia, fisiologia è malatie
![Apparato Cardiocircolatorio - Il Corpo Umano | Estratto](https://i.ytimg.com/vi/TnXaetHt6vY/hqdefault.jpg)
Cuntenutu
- Anatomia di u sistema cardiovascular
- 1. Cori
- 2. Arterie è vene
- Fisiologia di u sistema cardiovascular
- Possibili malatie chì ponu nasce
U sistema cardiovasculare hè l'inseme chì include u core è i vasi sanguigni è hè incaricatu di purtà sangue riccu in ossigenu è bassu in diossidu di carbonu in tutti l'organi di u corpu, permettenduli di funziunà currettamente.
Inoltre, un'altra funzione impurtante di stu sistema hè di ripurtà u sangue da tuttu u corpu, chì hè bassu in ossigenu è hà bisognu di passà torna per i pulmoni per fà i scambii di gas.
![](https://a.svetzdravlja.org/healths/sistema-cardiovascular-anatomia-fisiologia-e-doenças.webp)
Anatomia di u sistema cardiovascular
I cumpunenti principali di u sistema cardiovascular sò:
1. Cori
U core hè l'urganu principale di u sistema cardiovascular è hè carattarizatu da un musculu cavu, situatu in u centru di u pettu, chì funziona cum'è una pompa. Hè divisa in quattru camere:
- Dui atri: induve u sangue ghjunghje à u core da u pulmone attraversu l'atrium sinistro o da u corpu attraversu l'atrium destro;
- Dui ventriculi: hè quì chì u sangue va versu u pulmone o u restu di u corpu.
U latu drittu di u core riceve sangue riccu in diossidu di carbonu, cunnisciutu ancu cum'è sangue venoso, è u porta à i pulmoni, induve riceve ossigenu. Da i pulmoni, u sangue scorre versu l'atrium di sinistra è da quì à u ventriculu sinistro, da induve nasce l'aorta, chì porta sangue riccu in ossigenu è nutrienti in tuttu u corpu.
2. Arterie è vene
Per circulà in tuttu u corpu, u sangue scorre in i vini sanguini, chì ponu esse classificati cum'è:
- Arterie: sò forti è flessibili postu chì anu bisognu di trasportà u sangue da u core è sustene a pressione alta. A so elasticità aiuta à mantene a pressione sanguigna durante i battiti di u core;
- Arteriole minori è arteriole: avè pareti musculari chì regulanu u so diametru per cresce o diminuisce u flussu di sangue in una zona data;
- Capillari: sò picculi vasi sanguigni è muri estremamente fini, chì agiscenu da ponti trà l'arterie. Quessi permettenu à l'ossigenu è i nutrienti di passà da u sangue à i tessuti è i rifiuti metabolichi passanu da i tessuti à u sangue;
- Vene: portanu u sangue in daretu à u core è ùn sò generalmente sottumessi à una grande pressione, è ùn anu micca da esse flessibili cum'è l'arterie.
Tuttu u funziunamentu di u sistema cardiovasculare hè basatu annantu à i battiti di u core, induve l'atrie è i ventriculi di u core si rilassanu è si cuntrattenu, furmendu un ciclu chì garantirà l'intera circolazione di l'organisimu.
Fisiologia di u sistema cardiovascular
U sistema cardiovascolare pò esse divisu in duie parti principali: a circulazione pulmonare (piccula circolazione), chì porta u sangue da u core à i pulmoni è da i pulmoni torna à u core è a circolazione sistemica (grande circolazione), chì prende u sangue da u core à tutti i tessuti in u corpu attraversu l'arteria aorta.
A fisiologia di u sistema cardiovascolare hè ancu cumposta da parechje tappe, chì includenu:
- U sangue chì vene da u corpu, poveru in ossigenu è riccu in diossidu di carbonu, scorre à traversu a vena cava versu l'atrium di diritta;
- Quandu si riempie, l'atriulu dirittu manda u sangue à u ventriculu dirittu;
- Quandu u ventriculu drittu hè pienu, pompa u sangue attraversu a valvula pulmonaria à e arterie pulmonari, chì furniscenu i pulmoni;
- U sangue scorri versu i capillari in i pulmoni, assorbendu l'ossigenu è eliminendu u diossidu di carbonu;
- U sangue riccu in Ossigenu scorri à traversu e vene pulmonari à l'atru di manca in u core;
- Quandu si riempie, l'atrium di sinistra manda sangue riccu in ossigenu in u ventriculu sinistro;
- Quandu u ventriculu sinistro hè pienu, pompa u sangue attraversu a valvula aortica à l'aorta;
Infine, u sangue riccu in ossigenu irrigua tuttu l'organismu, dendu l'energia necessaria per u funziunamentu di tutti l'organi.
![](https://a.svetzdravlja.org/healths/sistema-cardiovascular-anatomia-fisiologia-e-doenças-1.webp)
Possibili malatie chì ponu nasce
Ci hè parechje malatie chì ponu influenzà u sistema cardiovascular. I più cumuni includenu:
- Attacu di core: forte dulore toracicu causatu da una mancanza di sangue in u core, chì pò purtà à a morte. Cunnosce i sintomi principali di l'attacu di core.
- Aritmia cardiaca: hè carattarizatu da battiti irregulari di u core, chì ponu causà palpitazioni è mancanza di fiatu. Cunnosce e cause di stu prublema è cumu identificallu.
- Insuffisienza cardiaca: appare quandu u core ùn hè micca capace di pompà abbastanza sangue per suddisfà i bisogni di u corpu, pruvucendu mancanza di respiru è gonfiore à e caviglie;
- Malatie cungenita: sò malformazioni cardiache chì sò presenti à a nascita, cum'è un mormore di core;
- Cardiomiopatia: hè una malatia chì tocca a cuntrazzione di u musculu di u core;
- Valvulopatia: sò un inseme di malatie chì affettanu una di e 4 valvule chì cuntrolanu u flussu di sangue in u core.
- Corsu: hè causatu da i vini sanguini ostruiti o rotti in u cervellu. Inoltre, l'ictus pò causà a perdita di u muvimentu, di parlà è di prublemi di vista.
E malatie di u sistema cardiovascolare, in particulare e malatie coronarie è i colpi, sò e principali cause di morte in u mondu sanu. L'avanzamenti in medicina anu aiutatu à riduce sti numeri, ma u megliu trattamentu ferma a prevenzione. Vede ciò chì si deve fà per prevene l'ictus in 7 cunsiglii per diminuisce u risicu di attache di core è di ictu.