Autore: Christy White
Data Di Creazione: 8 Maghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2025
Anonim
Terapia genica: chì hè, cumu si face è chì pò esse trattatu - Salute
Terapia genica: chì hè, cumu si face è chì pò esse trattatu - Salute

Cuntenutu

A terapia genica, cunnisciuta ancu cum'è terapia genica o edizione genica, hè un trattamentu innovativu chì cunsiste in un inseme di tecniche chì ponu esse utili in u trattamentu è a prevenzione di malatie cumplesse, cum'è e malatie genetiche è u cancheru, mudificendu geni specifichi.

I geni ponu esse definiti cum'è l'unità fundamentale di l'eredità è sò cumposti da una sequenza specifica di acidi nucleici, vale à dì, DNA è RNA, è chì portanu informazioni relative à e caratteristiche è a salute di a persona. Cusì, stu tippu di trattamentu cunsiste à causà cambiamenti in l'ADN di e cellule affette da a malattia è attivà e difese di u corpu per ricunnosce u tessutu dannighjatu è prumove a so eliminazione.

E malatie chì ponu esse trattate in stu modu sò quelle chì implicanu qualchì alterazione in u DNA, cum'è u cancheru, e malatie autoimmune, u diabete, a fibrosi cistica, trà altre malatie degenerative o genetiche, tuttavia, in parechji casi sò sempre in fase di sviluppu . prove.


Cumu hè fattu

A terapia genica consiste in aduprà geni invece di droghe per curà e malatie. Si face cambiendu u materiale geneticu di u tissutu compromessu da a malatia da un altru chì hè nurmale. Attualmente, a terapia genica hè stata realizata aduprendu duie tecniche moleculari, a tecnica CRISPR è a tecnica di Car T-Cell:

Tecnica CRISPR

A tecnica CRISPR consiste in alterà regioni specifiche di DNA chì puderebbenu esse ligate à malatie. Cusì, sta tecnica permette di mudificà i geni in lochi specifici, di manera precisa, rapida è menu cara. In generale, a tecnica pò esse eseguita in pochi passi:

  • Geni specifichi, chì ponu ancu esse chjamati geni di destinazione o sequenze, sò identificati;
  • Dopu l'identificazione, i scientifichi creanu una sequenza di "guida RNA" chì cumplementa a regione di destinazione;
  • Questu RNA hè piazzatu in a cellula cù a proteina Cas 9, chì funziona tagliendu a sequenza di DNA target;
  • Dopu, una nova sequenza di DNA hè inserita in a sequenza precedente.

A maiò parte di i cambiamenti genetichi implicanu geni situati in cellule somatiche, vale à dì cellule chì cuntenenu materiale geneticu chì ùn hè micca trasmessu da generazione in generazione, limitendu u cambiamentu solu à quella persona. Tuttavia, a ricerca è l'esperimenti sò emersi in cui a tecnica CRISPR hè eseguita nantu à e cellule germinali, vale à dì nantu à l'ovu o u sperma, chì anu generatu una serie di dumande nantu à l'applicazione di a tecnica è a so sicurezza in u sviluppu di a persona. .


E cunsequenze à longu andà di a tecnica è di l'edizione genetica ùn sò ancu cunnisciute. I scienziati credenu chì a manipulazione di i geni umani pò fà una persona più suscettibile à l'occorrenza di mutazioni spuntanee, chì pò purtà à una surattivazione di u sistema immunitariu o à l'emergenza di malatie più gravi.

In più di a discussione nantu à a mudificazione di geni per girà intornu à a pussibilità di mutazioni spuntanee è di trasmissibilità di l'alterazione per e generazioni future, a questione etica di a procedura hè stata ancu ampiamente discutta, postu chì sta tecnica pò esse aduprata ancu per alterà a criatura di u zitellu caratteristiche, cum'è culore d'ochji, altezza, culore di capelli, ecc.

Tecnica Car-T-Cell

A tecnica Car-T-Cell hè dighjà aduprata in i Stati Uniti, in Europa, in Cina è in Giappone è hè stata recentemente aduprata in Brasile per trattà u limfoma. Sta tecnica cunsiste à alterà u sistema immunitariu per chì e cellule tumorali sianu facilmente ricunnisciute è eliminate da u corpu.


Per questu, e cellule T di difesa di a persona sò rimosse è u so materiale geneticu hè manipulatu aghjunghjendu u gene CAR à e cellule, chì hè cunnisciutu cum'è un recettore chimericu di l'antigene. Dopu avè aghjuntu u genu, u numeru di cellule hè aumentatu è da u mumentu chì un numeru adeguatu di cellule hè verificatu è a presenza di strutture più adattate per a ricunniscenza tumorale, ci hè una induzione di peghju di u sistema immunitariu di a persona è, dopu, iniezione di cellule di difesa mudificate cù u genu CAR.

Cusì, ci hè l'attivazione di u sistema immune, chì cumencia à ricunnosce e cellule tumorali più facilmente è hè capace di eliminà queste cellule più efficacemente.

Malatie chì a terapia genica pò curà

A terapia genica hè prumessa per u trattamentu di qualsiasi malattia genetica, tuttavia, solu per alcuni pò esse già eseguita o hè in fase di prova. A mudificazione genetica hè stata studiata cù u scopu di trattà e malatie genetiche, cum'è a fibrosi cistica, a cecità congenita, l'emofilia è l'anemia falciforme, per esempiu, ma hè statu ancu cunsideratu cum'è una tecnica chì pò prumove a prevenzione di malatie più gravi è cumplesse. , cum'è per esempiu u cancheru, e malatie cardiache è l'infezione da HIV, per esempiu.

Malgradu esse più studiatu per u trattamentu è a prevenzione di e malatie, a mudificazione di i geni pò esse applicata ancu in e piante, in modu chì diventinu più tullerenti à u cambiamentu climaticu è più resistenti à i parassiti è i pesticidi, è in l'alimenti cù l'obiettivu di esse più nutritivi .

Terapia genica contr'à u cancheru

A terapia genica per u trattamentu di u cancheru hè dighjà realizata in certi paesi è hè particularmente indicata per casi specifici di leucemie, linfomi, melanomi o sarcomi, per esempiu. Stu tippu di terapia cunsiste principalmente in l'attivazione di e cellule di difesa di u corpu per ricunnosce e cellule tumorali è eliminate, ciò chì si face inghjettendu tessuti geneticamente modificati o virus in u corpu di u paziente.

Si crede chì, in u futuru, a terapia genica diventerà più efficiente è rimpiazzerà i trattamenti attuali di u cancheru, tuttavia, chì hè sempre costosa è richiede tecnulugia avanzata, hè preferibile indicata in casi chì ùn rispondenu micca à u trattamentu cù chimioterapia, radioterapia è cirurgia.

A Più Lettura

5 Cunsiglii per una notte di data sana in

5 Cunsiglii per una notte di data sana in

Ùn la ciate micca chì a vo tra rilazione entre in ibernazione olu perchè hè troppu fretu, o perchè avete deci u di pende menu oldi (è manghjà menu calorie) in i ri t...
Hè assai più persone chì seguitanu una Dieta Senza Glutine Di Cume Averanu bisognu

Hè assai più persone chì seguitanu una Dieta Senza Glutine Di Cume Averanu bisognu

apete quellu amicu chì i ente olu cu ì a ai megliu quandu ùn manghja micca pizza o bi cotti cun glutine male? Ebbè, quellu amicu ùn hè micca olu olu: Circa 2,7 milioni d...