Spasm di l'arteria coronaria

L'arterie coronarie furniscenu sangue è ossigenu à u core. U spasm di l'arteria coronaria hè un breve, restringimentu improvvisu di una di queste arterie.

U spasm si verifica spessu in e arterie coronarie chì ùn sò micca diventate indurite per via di l'accumulazione di placche. Tuttavia, pò ancu accade in arterie cù accumulazione di placche.
Questi spasmi sò dovuti à una spremitura di i musculi in u muru di l'arteria. Sò più spessu in una sola zona di l'arteria. L'arteria coronaria pò sembra nurmale durante i test, ma ùn funziona micca normalmente in altri tempi.
Circa u 2% di e persone cun angina (dolore à u pettu è pressione) anu spasm di l'arteria coronaria.

U spasmu di l'arteria coronaria si faci più comunemente in e persone chì fumanu o chì anu colesterolu altu o pressione alta. Pò accade senza causa, o pò esse attivatu da:
- U ritruvamentu d'alcol
- Stressu emozionale
- Esposizione à u fretu
- Medici chì causanu u restringimentu di i vini sanguini (vasocostrizione)
- Droghe stimulanti, cum'è anfetamine è cocaina
L'usu di cocaina è u fumu di sigaretta ponu causà spasmi severi di l'arterie. Questu face chì u core travaglia più duru. In parechje persone, u spasmu di l'arteria coronaria pò accade senza altri fattori di risicu cardiacu (cume fumà, diabete, pressione alta è colesterolu altu).
U spasm pò esse "silenziu" (senza sintomi) o pò causà dolore di pettu o angina. Se u spasm dura abbastanza, pò ancu causà un attaccu di core.
U sintomu principale hè un tipu di dolore di pettu chjamatu angina. Stu dulore si sente più spessu sottu à l'ossu di u pettu (sternu) o à u latu sinistro di u pettu. U dulore hè descrittu cum'è:
- Custruendu
- Frantumazione
- Pressione
- Stringhje
- Strettezza
Hè u più spessu severu. U dulore pò sparghje in u collu, a mascella, a spalla o u bracciu.
U dulore di u spasmu di l'arteria coronaria:
- Spessu si trova à u riposu
- Pò accade à listessa ora ogni ghjornu, di solitu trà mezanotte è 8:00 a.m.
- Dura da 5 à 30 minuti
A persona pò perde a cuscenza.
A diversità di l'angina causata da un indurimentu di e arterie coronarie, u dolore toracicu è a mancanza di respiru per via di u spasmu di l'arteria coronaria sò spessu micca presenti quandu si cammina o si esercita.
E prove per diagnosticà u spasmu di l'arteria coronaria ponu include:
- Angiografia coronaria
- ECG
- Ecocardiografia
L'ubbiettivu di u trattamentu hè di cuntrullà u dolore toracicu è prevene un attaccu di core. Un medicamentu chjamatu nitroglicerina (NTG) pò alleviare un episodiu di dolore.
U vostru duttore di salute pò prescrive altri medicini per prevene u dolore in u torace. Puderete bisognu di un tipu di medicina chjamatu bloccatore di canali di calciu o di un nitratu à azzione à longu andà.
I beta-bloccanti sò un altru tipu di medicina chì si usa cù altri prublemi di arterie coronarie. Tuttavia, i beta-bloccanti ponu aggravà stu prublema. Devenu esse aduprati cun cura.
Sì avete sta situazione, duvete evità u spasm di l'arteria coronaria. Questi includenu l'esposizione à u fretu, l'usu di cocaina, u fumu di sigaretta, è e situazioni di stress elevatu.
U spasm di l'arteria coronaria hè una cundizione à longu andà (cronica). Tuttavia, u trattamentu u più spessu aiuta à cuntrullà i sintomi.
U disordine pò esse un segnu chì avete un risicu elevatu di attaccu di core o ritmi cardiaci irregulari mortali. U sguardu hè u più spessu bonu sè seguite u vostru trattamentu, i cunsiglii di u vostru duttore, è evite certi trigger.
E cumplicazioni ponu include:
- Ritmi cardiaci anormali, chì ponu causà arrestu cardiacu è morte subita
- Attacu di core
Chjamate subitu u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911) o andate à a sala d'urgenza di l'ospedale se avete una storia di angina è u dolore torciu schiacciante o spremente ùn hè micca allevatu da nitroglicerina. U dulore pò esse dovutu à un infartu. U riposu è a nitroglicerina spessu ùn allevanu micca cumpletamente u dulore di un infartu.
Un attaccu di core hè una emergenza medica. Sì avete sintomi di un attaccu di core, cercate subitu assistenza medica.
Pigliate misure per riduce u risicu di sviluppà malatie cardiache. Ciò include micca fumà, manghjà una dieta bassa in grassi, è aumentà l'eserciziu.

Variante angina; Angina - variante; Angina di Prinzmetal; Angina vasospastica; Dolore di pettu - Prinzmetal's
- Angina - alta
- Angina - chì dumandà à u vostru duttore
- Angina - quandu avete dolore di pettu
Angina
Spasm di l'arteria coronaria
Sezione di tagliu di l'arteria
Prevenzione di malatie cardiache
Amsterdam EA, Wenger NK, Brindis RG, et al. Linea guida 2014 AHA / ACC per a gestione di i pazienti cun sindromi coronarii acuti senza elevazione ST: riassuntu esecutivu: un rapportu di u Task Force di u College Americanu di Cardiologia / American Heart Association nantu à e linee guida di pratica. Circulazione. 2014; 130 (25): 2354-2394. PMID: 25249586 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25249586.
Boden WE. Angina pectoris è cardiopatia ischemica stabile. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 62.
Giugliano RP, Braunwald E. Sindromi coronarii acuti senza elevazione. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 60.