Autore: Clyde Lopez
Data Di Creazione: 26 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Ghjugnu 2024
Anonim
Tamponada Cardiaca
Video: Tamponada Cardiaca

A tamponata cardiaca hè una pressione annantu à u core chì si verifica quandu u sangue o u fluidu si accumula in u spaziu trà u musculu di u core è u saccu di copertura esterna di u core.

In questa situazione, u sangue o u fluidu si raccoglie in u sac chì circonda u core. Quista impedisce à i ventriculi di u core di espansione cumpletamente. L'eccessu pressione da u fluidu impedisce à u core di travaglià bè. Di conseguenza, u corpu ùn riceve micca abbastanza sangue.

A tamponata cardiaca pò accade per via di:

  • Aneurisma di aorta dissecante (toracica)
  • Cancer di pulmone in stadiu finale
  • Infartamentu (MI acutu)
  • Chirurgia di u core
  • Pericardite causata da infezioni batteriche o virali
  • Ferite à u core

Altre cause possibili includenu:

  • Tumuri di u core
  • Glàndula tiroidea pocu attiva
  • Fallimentu renale
  • Leucemia
  • Piazzamentu di e ligne centrale
  • Radioterapia à u pettu
  • Recenti prucedure cardiache invasive
  • Lupus eritematosu sistemicu
  • Dermatomiosite
  • Fallimentu di u core

A tamponatura cardiaca per via di malatie si verifica in circa 2 persone su 10.000.


I sintomi ponu include:

  • Ansietà, inquietudine
  • Dolore acutu di pettu chì si sente in u collu, a spalla, a schiena o l'addome
  • Dolore di pettu chì s'aggrava cun respirazione profonda o tosse
  • Prublemi di respirazione
  • Sconfortu, qualchì volta allevatu sedendu in posizione verticale o inclinatu in avanti
  • Svenimentu, stupore
  • Pelle pallida, grisgia o turchina
  • Palpitazioni
  • Respirazione rapida
  • Gonfiore di e gambe o di l'abdomen
  • Itterizia

Altri sintomi chì ponu accade cù stu disordine:

  • Sturdimentu
  • Somnolenza
  • Pulsu debule o assente

L'Ecocardiogramma hè a prova di scelta per aiutà à fà u diagnosticu. Questa prova pò esse fatta à u lettu in casu d'urgenza.

Un esame fisicu pò mustrà:

  • A pressione sanguigna chì cade quandu si respira in profondità
  • Respirazione rapida
  • A frequenza cardiaca sopra 100 (u normale hè da 60 à 100 battiti per minutu)
  • I soni di u core si sentenu solu à traversu un stetoscopiu
  • E vene di u collu chì ponu esse gonfie (distese) ma a pressione sanguigna hè bassa
  • Impulsi periferichi debuli o assenti

Altri testi ponu include:


  • Chest CT o MRI di pettu
  • Radiografia di pettu
  • Angiografia coronaria
  • ECG
  • Cateterizazione di u core ghjustu

A tamponatura cardiaca hè una situazione di emergenza chì deve esse trattata in ospedale.

U fluidu intornu à u core deve esse sguttatu u più prestu pussibule. Una prucedura chì adopra una agulla per caccià u fluidu da u tissutu chì circonda u core serà fatta.

Una procedura chirurgica per tagliare è rimuovere una parte di a copertura di u core (pericardiu) pò ancu esse fatta. Questu hè cunnisciutu cum'è pericardiectomia chirurgica o finestra pericardica.

I fluidi sò dati per mantene a pressione sanguigna nurmale finu chì u fluidu pò esse drenatu da intornu à u core. I medicinali chì aumentanu a pressione sanguigna ponu ancu aiutà à mantene a persona viva finu à chì u fluidu hè drenatu.

L'ossigenu pò esse datu per aiutà à riduce a carica di travagliu nantu à u core diminuendu e richieste di tessuti per u flussu di sangue.

A causa di u tamponamentu deve esse truvata è trattata.

A morte per tamponamentu cardiacu pò accade subitu se u fluidu o u sangue ùn sò micca rimossi prontamente da u pericardiu.


U risultatu hè spessu bonu se a cundizione hè trattata subitu. Tuttavia, a tamponata pò tornà.

E cumplicazioni ponu include:

  • Fallimentu di u core
  • Edema pulmonariu
  • Sanguinamentu
  • Scossa
  • Morte

Andate à a sala d'urgenza o chjamate u numeru di emergenza lucale (cum'è 911) se i sintomi si sviluppanu. A tamponatura cardiaca hè una situazione di emergenza chì necessita assistenza medica immediata.

Parechji casi ùn ponu esse impediti. Cunnosce i vostri fattori di risicu persunale pò aiutavvi à uttene diagnosi precoce è trattamentu.

Tamponade; Tamponatura pericardica; Péricardite - tamponamentu

  • Cuore - vista frontale
  • Pericardiu
  • Tamponatura cardiaca

Hoit BD, Oh JK. Malatie pericardiche. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 68.

LeWinter MM, Imazio M. Malatie pericardiche. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 83.

Mallemat HA, Tewelde SZ. Pericardiocentesi. In: Roberts JR, Custalow CB, Thomsen TW, eds. Prucedure Cliniche di Roberts è Hedges in Medicina d'Emergenza è Cura Aguda. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 16.

Cunsigliemu

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

A Miopia, l'a tigmati mu è l'iperopia ò malatie oculari a ai cumuni in a pupulazione, chì ò farenti trà elle è ponu empre accade à tempu, in a li te a per on...
Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

A ci ta di Bartholin accade quandu ci hè un accumulu di fluidu in a glàndula di Bartholin. ta glàndula i trova in a parte anteriore di a vagina è hà a funzione di lubrific...