Autore: Marcus Baldwin
Data Di Creazione: 21 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Quali sono i sintomi dell’infarto cardiaco?
Video: Quali sono i sintomi dell’infarto cardiaco?

A maiò parte di l'attacchi di core sò causati da un coagulu di sangue chì blocca una di l'arterie coronaria. L'arterie coronarie portanu sangue è ossigenu in u core. Se u flussu di sangue hè bluccatu, u core hè manghjatu di ossigenu è e cellule di u core morenu.

U terminu medicu per questu hè infartu di miocardu.

Una sustanza chjamata placca si pò accumulà in i muri di e vostre arterie coronarie. Sta placca hè fatta di colesterolu è altre cellule.

Un attaccu di core pò accade quandu:

  • Si verifica una interruzzione in a placca. Questu innesca e piastrine di sangue è altre sostanze per formà un coagulu di sangue in u situ chì blocca a maiò parte o tuttu u sangue chì porta l'ossigenu da u flussu à una parte di u musculu di u core. Questa hè a causa più cumuna di attaccu di core.

A causa di l'attacu di core ùn hè micca sempre cunnisciuta, ma ci sò fattori di risicu ben cunnisciuti.

L'attacu di core pò accade:


  • Quandu site in riposu o in sonnu
  • Dopu un aumentu improvvisu di l'attività fisica
  • Quandu site attivu fora in tempu fretu
  • Dopu un stress subitu, emotivu o fisicu severu, inclusa una malattia

Parechji fattori di risicu ponu purtà à u sviluppu di l'accumulazione di placche è di un infartu.

Un attaccu di core hè una emergenza medica. Sì avete sintomi di un infartu, chjamate 911 o u vostru numeru di emergenza lucale subitu.

  • Ùn pruvate micca di cunduce voi stessu à l'uspidale.
  • Ùn ASPETTA. Avete u più grande risicu di morte subita in e prime ore di un infartu.

U dulore di pettu hè u sintimu u più cumunu di un attaccu di core.

  • Pudete sente u dulore in una sola parte di u vostru corpu O
  • U dulore pò passà da u vostru pettu à i vostri bracci, spalle, collu, denti, mascella, zona di u ventre, o torna

U dulore pò esse severu o leve. Pò esse cum'è:


  • Una fascia stretta intornu à u pettu
  • Cattiva indigestione
  • Qualcosa di pisu pusatu nantu à u vostru pettu
  • Stringhje o pressione forte

U dulore dura più spessu più di 20 minuti. U riposu è una medicina per rilassà i vasi sanguigni (chjamati nitroglicerina) ùn ponu allevà cumpletamente u dulore di un infartu. I sintomi ponu ancu andà è tornanu.

Altri sintomi di un attaccu di core ponu include:

  • Ansietà
  • Tussa
  • Svenimentu
  • Sturdità, vertigini
  • Nausea è vomitu
  • Palpitazioni (sensu chì u vostru core batte troppu veloce o irregulare)
  • Mancanza di fiatu
  • Sudatu, chì pò esse assai pesante

Alcune persone (cumpresi adulti anziani, persone cun diabete è donne) ponu avè pocu o nisun dolore di pettu. Or, ponu avè sintomi atipichi cum'è mancanza di respiro, fatica è debolezza. Un "attaccu di core mutu" hè un attaccu di core senza sintomi chì ponu accade ancu.

Un fornitore di assistenza sanitaria hà da fà un esame fisicu è ascolta u to pettu cù un stetoscopiu.


  • U fornitore pò sente rumuri anormali in i vostri pulmoni (chjamati crepaculi), un soffiu di core, o altri soni anormali.
  • Pudete avè un pulse rapidu o irregulare.
  • A vostra pressione sanguigna pò esse normale, alta o bassa.

Averete un elettrocardiogramma (ECG) per circà danni cardiaci. Spessu, certi cambiamenti nantu à l'ECG indicanu chì avete un attaccu di core, ancu se un attaccu di core pò accade ancu senza cambiamenti di ECG.

Un test di sangue pò dimustrà sì avete danni à i tessuti cardiaci. Questa prova pò cunfirmà chì avete un attaccu di core. U test hè spessu ripetutu cù u tempu.

L'angiografia coronaria pò esse fatta subitu o dopu in u corsu di a malattia.

  • Questa prova utilizza un tintu speciale è raggi X per vede cumu u sangue scorre in u vostru core.
  • Pò aiutà u vostru duttore à decide chì trattamenti avete bisognu dopu.

Altri testi per fighjà u vostru core chì ponu esse fatti mentre site in ospedale:

  • Ecocardiografia cù o cun test di stress
  • Esercitu test di stress
  • Test di stress nucleare
  • CT CT di u core o MRI di u core

TRATTAMENTU IMMEDIATU

  • Sarete cunnessi à un monitoru di u core, cusì a squadra sanitaria pò vede cumu u vostru core batte regolarmente.
  • Riceverete ossigenu.
  • Una linea intravenosa (IV) serà posta in una di e vostre vene. I Medicini è i fluidi passanu per questu IV.
  • Pudete uttene nitroglicerina è morfina per aiutà à riduce u dolore in u torace.
  • Pudete riceve l'aspirina, a menu chì ùn sia micca sicura per voi. In questu casu, vi darà un altru medicamentu chì impedisce i coaguli di sangue.
  • I battiti cardiaci anormali periculosi (arritmie) ponu esse trattati cù medicinali o scosse elettriche.

PROCEDURI DI EMERGENZA

L'angioplastia hè una prucedura per apre i vini sanguini ristretti o bluccati chì furniscenu sangue à u core.

  • L'angioplastia hè spessu a prima scelta di trattamentu. Si deve esse fattu in 90 minuti dopu chì ghjunghjite à l'uspidale, è di solitu micca più tardi à 12 ore dopu un attaccu di core.
  • Un stent hè un picculu tubu di rete metallica chì si apre (espande) in una arteria coronaria. Un stent hè generalmente piazzatu dopu o durante l'angioplastia. Aiuta à prevene chì l'arteria si chjude di novu.

Pudete esse datu droghe per rompe u coagulu. Questu hè chjamatu terapia trombolitica. Hè megliu se queste droghe sò date subitu dopu à l'iniziu di i sintomi, di solitu micca più tardi à 12 ore dopu è idealmente in 30 minuti da l'arrivu à l'uspidale.

Alcune persone ponu ancu avè una chirurgia di bypass cardiaca per aprire vasi sanguini stretti o bloccati chì furniscenu sangue à u core. Questa prucedura hè chjamata ancu coronary bypass grefting è / o chirurgia di core apertu.

TRATTAMENTU Dopu à un attaccu di core

Dopu parechji ghjorni, sarete licenziati da l'uspidale.

Probabilmente averete bisognu di piglià medicinali, alcuni per u restu di a vostra vita. Parlate sempre cù u vostru fornitore prima di piantà o cambià cumu si piglia qualsiasi medicamentu. Fermà certi medicinali pò esse mortale.

Mentre site sottu a cura di a vostra squadra sanitaria, amparerai:

  • Cumu piglià medicinali per trattà u vostru prublemu di core è prevene più attacchi di core
  • Cumu manghjà una dieta sana per u core
  • Cumu esse attivu è esercità in modu sicuru
  • Cosa da fà quandu avete dolore toracicu
  • Cumu smette di fumà

E emozioni forti sò cumune dopu un attaccu di core.

  • Pudete sentite tristu
  • Pudete sentite ansiosi è preoccupassi per esse attenti à tuttu ciò chì fate

Tutti questi sentimenti sò normali. Si ne vanu per a maiò parte di a ghjente dopu à 2 o 3 settimane.

Pudete ancu esse stancu quandu lasciate l'uspidale per andà in casa.

A maiò parte di e persone chì anu avutu un attaccu di core participanu à un prugramma di riabilitazione cardiaca.

Parechje persone benefizianu di participà à gruppi di supportu per e persone cun malatie cardiache.

Dopu un attaccu di core, avete una probabilità più grande di avè un altru attaccu di core.

Cumu fate bè dopu un attaccu di core dipende da parechji fattori cum'è:

  • A quantità di danni à u musculu di u core è e valvule di u core
  • Induve si trova quellu dannu
  • A vostra assistenza medica dopu l'attacu di core

Se u vostru core ùn pò più pompà u sangue versu u vostru corpu cum'è prima, pudete sviluppà una insufficienza cardiaca. Ritmi cardiaci anormali ponu accade, è ponu minaccià a vita.

A maiò parte di a ghjente pò torna lentamente à l'attività normale dopu un attaccu di core. Questu include attività sessuale. Parlate cù u vostru fornitore di quantu attività hè bona per voi.

Infartu di Miocardiu; MI; MI acutu; ST - infartu di miocardiu di elevazione; Non-ST - infartu di miocardiu di elevazione; NSTEMI; CAD - attaccu di core; Malatie di l'arteria coronaria - attacu di core

  • Angioplastia è stent - core - scarica
  • U colesterolu - trattamentu medicamentu
  • U colesterolu - chì dumandà à u vostru duttore
  • Infartu di cori - alta
  • Infartu - chì dumandà à u vostru duttore
  • Fallimentu cardiacu - cosa dumandà à u vostru duttore
  • Pressione alta - chì dumandà à u vostru duttore
  • Piglià warfarina (Coumadin, Jantoven) - cosa dumandà à u vostru duttore
  • Prendendu warfarina (Coumadin)
  • Heart - sezione attraversu u mezu
  • Cuore - vista frontale
  • Accumulazione prugressiva di placca in l'arteria coronaria
  • MI acutu
  • Post traccia di l'onda ECG d'infartu di miocardiu
  • Arteriere cardiache posteriori
  • Anterie arterie cardiache
  • Sintomi di attaccu di core
  • Dolore à a mascella è attacchi di core

Amsterdam EA, Wenger NK, Brindis RG, et al. Linea guida 2014 AHA / ACC per a gestione di i pazienti cun sindromi coronarii acuti senza elevazione ST: un rapportu di u College Americanu di Cardiologia / American Heart Association Task Force su Pratiche Guidelines. J Am Coll Cardiol. 2014; 64 (24): e139-e228. PMID: 25260718 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25260718/.

Arnett DK, Blumenthal RS, Albert MA, et al. Linea guida 2019 ACC / AHA nantu à a prevenzione primaria di e malatie cardiovascolari: un rapportu di l'American College of Cardiology / American Heart Association Task Force on Clinical Practice Guidelines. Circulazione. 2019; 140 (11): e596-e646. PMID: 30879355 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30879355/.

Bohula EA, Morrow DA. Infartu di miocardu in elevazione ST: gestione. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 59.

Giugliano RP, Braunwald E. Sindromi coronarii acuti senza elevazione. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 60.

O'Gara PT, Kushner FG, Ascheim DD, et al. Linea guida ACCF / AHA 2013 per a gestione di l'infartu di miocardu di elevazione ST: un rapportu di a Fundazione di l'American College of Cardiology Foundation / American Heart Association Task Force on Practice Guidelines. J Am Coll Cardiol. 2013; 61 (4): 485-510. PMID: 23256913 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23256913/.

Scirica BM, Libby P, Morrow DA. Infartu di miocardu in elevazione ST: fisiopatologia è evoluzione clinica. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 58.

Tamis-Holland JE, Jneid H, Reynolds HR, et al. Diagnosticu cuntimpuraniu è gestione di i pazienti cun infartu di miocardu in assenza di malattia coronarica ostruttiva: una dichjarazione scientifica da l'American Heart Association. Circulazione. 2019; 139 (18): e891-e908. PMID: 30913893 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30913893/.

Nova Publicazioni

Aghju Pruvatu Dighjunu di a Pelle, l'ultima Tendenza di a Pelle per a Pelle Chjaru

Aghju Pruvatu Dighjunu di a Pelle, l'ultima Tendenza di a Pelle per a Pelle Chjaru

Ùn hè micca per tutti.Quantu tempu andre ti enza lavà, tonificà, indulgere in una ma chera facciale, o idratà a to faccia? Un ghjornu? Una ettimana? Un me e? Una di e più...
Cume spessu e coppie «normali» anu sessu?

Cume spessu e coppie «normali» anu sessu?

À un certu puntu di a vita, parechje coppie i dumandanu è i dumandanu: "Chì hè a quantità media di e u chì altre coppie tanu avendu?" E ancu e a ri po ta ù...