Epilessia
![Epilessia e sonno](https://i.ytimg.com/vi/8dYinjfWG38/hqdefault.jpg)
L'epilepsia hè un disordine cerebrale in cui una persona hà ripetutu attacchi cù u tempu. E crisi sò episodi di sparamentu incontrollatu è anormale di cellule cerebrali chì ponu causà cambiamenti di attenzione o di comportamentu.
L'epilepsia si verifica quandu i cambiamenti in u cervellu a facenu troppu eccitabile o irritabile. Di conseguenza, u cervellu manda segnali anormali. Questu porta à attacchi ripetuti, imprevedibili. (Un attaccu unicu chì ùn accade più ùn hè micca epilessia.)
![](https://a.svetzdravlja.org/medical/epilepsy.webp)
L'epilepsia pò esse dovuta à una situazione medica o ferita chì affetta u cervellu. Or, a causa pò esse scunnisciuta (idiopatica).
E cause cumuni di epilessia includenu:
- Accident vascular cerebral o attaccu ischemicu transitoriu (TIA)
- Dimenza, cum'è a malatia Alzheimer
- Traumatic brain injury
- Infezioni, cumpresu l'abscessu cerebrale, meningite, encefalite è HIV / AIDS
- Problemi cerebrali chì sò prisenti à a nascita (difettu congenitale di u cervellu)
- Ferita cerebrale chì si verifica durante o vicinu à a nascita
- Disturbi di u metabolismu prisente à a nascita (cum'è fenilchetonuria)
- Tumore cerebrale
- Vasi sanguini anormali in u cervellu
- Altra malatia chì danneghja o distrugge u tissutu cerebrale
- Disordini sequestrali chì currenu in famiglie (epilessia ereditaria)
E crisi epilettiche di solitu cumincianu trà l'età di 5 è 20 anni. Ci hè ancu una probabilità più alta di crisi in adulti di più di 60 anni. Ma e crisi epilettiche ponu accade à ogni età. Ci pò esse una storia di famiglia di crisi o epilessia.
I sintomi varienu da persona à persona. Alcune persone ponu avè incantesimi semplici. Altri anu scossa violenta è perdita di vigilanza. U tippu di attaccamentu dipende da a parte di u cervellu chì hè influenzata.
A maiò parte di u tempu, a sequestrazione hè simile à quella prima. Alcune persone cun epilessia anu una sensazione strana prima di ogni crisi. E sensazioni ponu esse tinghje, sentendu un odore chì ùn ci hè micca in realtà, o cambiamenti emotivi. Questu hè chjamatu aura.
U vostru duttore pò dì più nantu à u tippu specificu di criscamentu chì pudete avè:
- Assenza (petit mal) convulsione (incantesimi fissati)
- Cunquistazione tonica-clonica generalizata (grand mal) (coinvolge tuttu u corpu, cumprendu l'aura, i musculi rigidi è a perdita di vigilanza)
- Crisata parziale (focale) (pò implicà qualsiasi di i sintomi descritti sopra, dipende da induve in u cervellu inizia a crisi)
U duttore farà un esame fisicu. Questu includerà un ochju dettagliato à u cervellu è u sistema nervosu.
Un EEG (electroencefalogramu) serà fattu per verificà l'attività elettrica in u cervellu. E persone cun epilessia anu spessu attività elettrica anormale vista in questa prova. In certi casi, u test mostra a zona in u cervellu induve cumincianu e crisi. U cervellu pò sembra normale dopu à una crisi o trà crisi.
Per diagnosticà l'epilepsia o pianificà una chirurgia di epilepsia, pudete bisognu di:
- Purtate un registratore EEG per ghjorni o settimane mentre andate per a vostra vita d'ogni ghjornu.
- Stà in un ospedale speciale induve l'attività di u cervellu pò esse registrata mentre e videocamere catturanu ciò chì vi accade durante a crisi. Questu hè chjamatu video EEG.
E prove chì ponu esse fatte includenu:
- Chimica di u sangue
- Zuccaru in sangue
- Conti sanguini cumpleti (CBC)
- Prove di funzione renale
- Pruvenzi di funzione epatica
- A puntura lumbare (spin spin)
- Prove per e malatie infettive
A testa CT o MRI hè spessu fatta per truvà a causa è a situazione di u prublema in u cervellu.
U trattamentu per l'epilepsia include a presa di medicinali, cambiamenti di stile di vita, è à volte chirurgia.
Se l'epilepsia hè dovuta à un tumore, vasi sanguigni anormali, o sanguinamentu in u cervellu, a chirurgia per curà questi disordini pò fà piantà e crisi.
I medicinali per prevene i crisi, chjamati anticonvulsivanti (o farmaci antiepilettici), ponu riduce u numeru di crisi futuri:
- Queste droghe sò pigliate da a bocca. Quale tippu vi hè prescrittu dipende da u tippu di crisi chì avete.
- A vostra dosa pò esse necessariu cambià di tantu in tantu. Pudete avè bisognu di analisi di sangue regulare per verificà l'effetti secundari.
- Pigliate sempre a vostra medicina à tempu è cum'è urdinatu. A mancanza di una dosi pò causà un attaccu. Ùn smette micca di piglià o cambià medicinali da soli. Parlate prima cù u vostru duttore.
- Parechji medicinali per l'epilepsia causanu difetti di nascita. E donne chì pensanu à incinta devenu informà u so duttore in anticipu per adattà i medicinali.
Parechje droghe per l'epilepsia ponu influenzà a salute di e vostre ossa. Parlate cù u vostru duttore se avete bisognu di vitamine è altri supplementi.
L'epilepsia chì ùn migliurà micca dopu à 2 o 3 droghe anti-sequestrali sò state pruvate hè chjamata "epilepsia medicamente refrattaria". In questu casu, u duttore pò cunsiglià una cirurgia per:
- Eliminate e cellule cerebrali anormali chì causanu e crisi.
- Pone un stimulatore di u nervu vagale (VNS). Stu dispusitivu hè simile à un pacemaker di u core. Pò aiutà à riduce u numeru di crisi.
![](https://a.svetzdravlja.org/medical/epilepsy-1.webp)
Alcuni zitelli sò posti nantu à una dieta speciale per aiutà à prevene e crisi. U più pupulare hè a dieta cetogenica. Una dieta bassa in carboidrati, cum'è a dieta Atkins, pò ancu esse utile in certi adulti. Assicuratevi di discutere queste opzioni cù u vostru duttore prima di pruvà.
Cambiamenti di stili di vita o medichi ponu aumentà u risicu di una crisa in adulti è zitelli cù epilessia. Parlate cù u vostru duttore nantu à:
- Novi medicinali prescritti, vitamine o supplementi
- Stressu emozionale
- Malatia, in particulare infezzione
- Mancanza di sonnu
- Gravidanza
- Saltendu dosi di medicinali per l'epilepsia
- Usu di alcolu o altre droghe recreative
- Esposizione à luci scintillanti o stimuli
- Iperventilazione
Altre cunsiderazioni:
- E persone cun epilepsia duverebbenu purtassi ghjuvelli d'alerta medica in modu chì un trattamentu prontu pò esse uttenutu se una crisi si verifica.
- E persone cun epilepsia pocu cuntrullata ùn devenu micca guidà. Verificate a lege di u vostru statu nantu à quale persone chì anu una storia di crisi sò autorizati à guidà.
- Ùn aduprate micca macchinari o fate attività chì ponu causà perdita di cuscenza, cume scalà in lochi alti, andà in bicicletta, è nuà solu.
U stress di avè epilessia o di esse curatore di qualchissia cun epilessia pò spessu esse aiutatu unendu si à un gruppu di supportu. In questi gruppi, i membri spartenu sperienze è prublemi cumuni.
Alcune persone cun epilessia ponu esse capaci di riduce o ancu fermà i so medicinali anti-crisi dopu avè micca crisi per parechji anni. Certi tippi di epilessia zitillina si ne vanu o si migliuranu cù l'età, di solitu à a fine di l'adulescenza o à 20 anni.
Per parechje persone, l'epilepsia hè una cundizione per tutta a vita. In questi casi, e droghe anti-sequestri anu da esse continuate. Ci hè un risicu assai bassu di morte subita cun epilepsia.
E cumplicazioni ponu include:
- Difficultà per amparà
- Respirà l'alimentu o a saliva in i pulmoni durante una crisi, chì pò causà pneumonia per aspirazione
- Inghjulia da cascate, colpi, morsi autoflitti, guidendu o aduprendu macchinari durante una crisi
- Dannu cerebrale permanente (colpu o altri danni)
- Effetti secundarii di i medicini
Chjamate u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911) se:
- Questa hè a prima volta chì una persona hà un attaccu
- Un attaccamentu si face in qualchissia chì ùn porta micca un braccialettu d'identità medicale (chì hà istruzzioni chì spieganu ciò chì facenu)
In casu di qualcunu chì hà avutu crisi prima, chjamate u 911 per una di queste situazioni d'urgenza:
- Questu hè un attaccu più longu di quellu chì a persona hà normalmente, o un numeru insolitu di attacchi per a persona
- Crisi ripetuti in pochi minuti
- Crisi ripetuti in i quali a cuscenza o u cumpurtamentu normale ùn hè micca recuperatu trà elli (status epilepticus)
Chjamate u vostru duttore in casu di sintomi novi:
- Perdita di capelli
- Nausea o vomitu
- Rash
- Effetti secundarii di i medicini, cum'è sonnolenza, inquietudine, cunfusione, sedazione
- Tremori o muvimenti anormali, o prublemi di coordinazione
Ùn ci hè manera cunnisciuta per prevene l'epilepsia. Una dieta è un sonnu adatti, è stà luntanu da l'alcol è da e droghe illegali ponu diminuisce a probabilità di scatenà crisi in persone cun epilessia.
Riduce u risicu di ferite à a testa purtendu un cascu durante attività risicate. Questu pò diminuisce a probabilità di una ferita cerebrale chì porta à crisi è epilessia.
Disordine sequestrale; Epilepticu - epilessia
- Chirurgia di u cervellu - alta
- Epilepsia in adulti - chì dumandà à u vostru duttore
- Epilepsia in i zitelli - alta
- Epilepsia in i zitelli - chì dumandà à u vostru duttore
- Epilepsia o attacchi - scarica
- Crisi febrili - chì dumandà à u vostru duttore
- Radiochirurgia stereotassica - scarica
Strutture cerebrali
Sistema limbic
Rolu di u nervu vagu in epilepsia
Sistema nervosu centrale è sistema nervosu perifericu
Cunvulsioni - primi aiuti - serie
Abou-Khalil BW, Gallagher MJ, Macdonald RL. Epilepsie. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 101.
González HFJ, Yengo-Kahn A, Englot DJ. Stimulazione di u nervu vagu per u trattamentu di l'epilepsia. Neurosurg Clin N Am. 2019; 30 (2): 219-230. PMID: 30898273 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30898273.
Thijs RD, Surges R, O'Brien TJ, Sander JW. Epilepsia in adulti. Lancetta. 2019; 393 (10172): 689-701. PMID: 30686584 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30686584/.
Wiebe S. L'epilepsie. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 375.