Autore: Clyde Lopez
Data Di Creazione: 17 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 9 Febbraiu 2025
Anonim
Diabetes Mellitus (Parte 3) - Insulinoterapia (Tipos e indicações de insulina) - Aula MR
Video: Diabetes Mellitus (Parte 3) - Insulinoterapia (Tipos e indicações de insulina) - Aula MR

L'insulina hè un ormone pruduttu da u pancreas per aiutà u corpu à aduprà è à cunservà u glucosiu. U glucosiu hè una fonte di carburante per u corpu.

Cù a diabetes, u corpu ùn pò micca regulà a quantità di glucosiu in u sangue (chjamata glicemia o zuccherinu in sangue). A insulinoterapia pò aiutà alcune persone cun diabete à mantene i so livelli di zuccheru in sangue.

I carboidrati di l'alimentu sò scumpartuti in glucosiu è altri zucaroli. U glucosiu hè assurbutu da u trattu digestivu in u sangue. L'insulina abbassa u zuccherinu in sangue, permettenduli di passà da u sangue à u musculu, u grassu, è altre cellule, induve pò esse almacenata o usata cum'è carburante. L'insulina dice ancu à u fegatu quantità di glucosiu da pruduce quandu site à dighjunu (ùn anu micca avutu un pastu recente).

E persone cun diabete anu un altu zuccheru in sangue perchè u so corpu ùn face micca abbastanza insulina o perchè u so corpu ùn risponde micca à l'insulina currettamente.

  • Cù u diabete di tipu 1, u pancreas produce pocu o micca insulina.
  • Cù u diabete di tippu 2, e cellule di grassu, fegatu è musculu ùn rispondenu micca currettamente à l'insulina. Questu hè chjamatu resistenza à l'insulina. Cù u tempu, u pancreas smette di fà tanta insulina.

A insulinoterapia rimpiazza l'insulina chì u corpu averia di solitu fà. E persone cun diabete di tipu 1 devenu piglià insulina ogni ghjornu.


E persone cù u tippu 2 anu bisognu di piglià insulina quandu altri trattamenti è medicinali ùn riescenu micca à cuntrullà i livelli di zuccheru in sangue.

E dosi di insulina sò date in dui modi principali:

  • Dosi basale - furnisce una quantità costante di insulina consegnata tuttu u ghjornu è a notte. Questu aiuta à mantene i livelli di glucosiu in sangue cuntrullendu quantu glucosu u fegatu rilascia.
  • Dosi di bolus - furnisce una dosa di insulina à i pasti per aiutà à spustà u zuccheru assurbutu da u sangue in u musculu è u grassu. E dosi di bolus ponu ancu aiutà à corregge u zuccherinu in sangue quandu si troppu altu. E dosi di bolus sò ancu chjamate dosi nutrizionale o di manghjà.

Ci sò parechji tippi di insulina dispunibuli. I tippi di insulina sò basati annantu à i fattori seguenti:

  • Accuminzamentu - a rapidità di cumincià à travaglià dopu l'iniezione
  • Piccu - tempu quandu a dosa hè a più forte è più efficace
  • Durata - u tempu tutale chì a dosa d'insulina ferma in u sangue è riduce u zuccheru in sangue

Quì sottu sò i diversi tipi di insulina:


  • Insulina à azzione rapida o à azzione rapida cumencia à travaglià in 15 minuti, punta in 1 ora, è dura 4 ore. Hè pigliatu ghjustu nanzu o ghjustu dopu à pranzi è stuzzichini. Hè spessu usatu cù insulina à azzione più longa.
  • Insulina regulare o à azzione corta righjunghja u flussu di sangue 30 minuti dopu l'usu, punta in 2 à 3 ore, è dura 3 à 6 ore. Questu hè pigliatu una mezz'ora prima di pranzi è spuntini. Hè spessu usatu cù insulina à azzione più longa.
  • Insulina à azzione intermedia o basale cumencia à travaglià in 2 à 4 ore, punta in 4 à 12 ore, è dura 12 à 18 ore. Questu hè presu soprattuttu duie volte à ghjornu o à l'ora di dorme.
  • Insulina à azzione longa cumencia à travaglià qualchì ora dopu l'iniezione è travaglia per circa 24 ore, qualchì volta più. Aiuta à cuntrullà u glucosiu tutta a ghjurnata. Hè spessu cumbinatu cù insulina à azzione rapida o à corta azzione, secondu a necessità.
  • Insulina premiscelata o mista hè una cumbinazione di 2 diversi tipi di insulina. Hà una dosa basale è bolus per cuntrullà u glucosiu dopu i pranzi è per tuttu u ghjornu.
  • Insulina inalata hè una polvere di insulina respirabile à azzione rapida chì inizia à travaglià in 15 minuti da l'usu. Hè adupratu ghjustu nanzu i pranzi.

Unu o più tippi d'insulina ponu esse aduprati inseme per aiutà à cuntrullà u zuccherinu in sangue. Pudete ancu aduprà insulina cun altri medicinali per a diabete. U vostru fornitore di assistenza sanitaria travaglierà cun voi per truvà a bona combinazione di medicinali per voi.


U vostru fornitore vi dicerà quandu è quantu volte avete bisognu di piglià insulina. U vostru calendariu di dosificazione pò dipende da:

  • U vostru pesu
  • Tipu di insulina chì pigliate
  • Quantu è ciò chì manghjate
  • Livellu di attività fisica
  • U vostru livellu di zuccherinu in sangue
  • Altre cundizione di salute

U vostru fornitore pò calculà a dose d'insulina per voi. U vostru fornitore vi dirà ancu cumu è quandu verificà u zuccherinu in sangue è u tempu di e vostre dosi durante u ghjornu è a notte.

L'insulina ùn pò esse presa per bocca perchè l'acidu stomacu distrugge l'insulina. Hè più spessu injected sottu a pelle in u tessulu grassu. Ci sò diversi metudi di consegna di insulina dispunibuli:

  • Siringa à insulina - l'insulina hè prelevata da un flacone in una siringa. Usendu l'agulla, injectate l'insulina sottu à a pelle.
  • Pompa à insulina - una piccula macchina purtata nantu à u corpu pompa l'insulina sottu à a pelle tutta a ghjurnata. Un picculu tubu cullega a pompa à una piccula agulla inserita in a pelle.
  • Penna à insulina - e penne à insulina dispunibuli anu insulina preriempita furnita sottu à a pelle cù una agulla rimpiazzabile.
  • Inalatore - un picculu dispositivu chì aduprate per inalà a polvere di insulina per a vostra bocca. Hè adupratu à l'iniziu di i pasti.
  • Portu di iniezione - un tubu cortu hè inseritu in u tissutu sottu a pelle. U portu chì cuntene u tubu hè aderitu à a pelle cù cinta adesiva. L'insulina à azzione rapida hè iniettata in u tubu aduprendu una siringa o una penna. Questu permette di aduprà u listessu situ di iniezione per 3 ghjorni prima di girà versu un novu situ.

Pudete parlà cù u vostru duttore di salute nantu à e vostre preferenze quandu decide un metudu di consegna di insulina.

L'insulina hè injectata in questi siti nantu à u corpu:

  • Abdomen
  • Bracciu superiore
  • Cosce
  • Fianchi

U vostru fornitore vi insegnerà cumu fà una iniezione di insulina o aduprà una pompa di insulina o un altru dispositivu.

Avete bisognu di sapè cumu adattà a quantità di insulina chì pigliate:

  • Quandu esercite
  • Quandu site malatu
  • Quandu manghjarete più o menu cibu
  • Quandu viaghjate
  • Prima è dopu a cirurgia

Se pigliate insulina, cuntattate u vostru duttore se:

  • Pensate chì pudete avè bisognu di cambià a vostra rutina di insulina
  • Avete qualchì problema per piglià insulina
  • U vostru zuccherinu in sangue hè troppu altu o troppu bassu è ùn capite micca perchè

Diabetes - insulina

  • Pompa à insulina
  • Pruduzione di insulina è diabete

Situ web di l'Associazione Americana di Diabete. Basi di insulina. www.diabetes.org/living-with-diabetes/treatment-and-care/medication/insulin/insulin-basics.html. Actualizatu u 16 di lugliu di u 2015. Accessu à u 14 di settembre di u 2018.

American Diabetes Association. 8. Approcci farmacologichi à u trattamentu glicemicu: Norme di Cura Medica in Diabetes-2018. Cura di u Diabete. 2018; 41 (Suppl 1): S73-S85. PMID: 29222379 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29222379.

U situ di l'Istitutu Naziunale di Diabete è Digestivu è Malatie Rene. Insulina, medicinali, è altri trattamenti di diabete. www.niddk.nih.gov/health-information/diabetes/overview/insulin-medicines-treatments. Actualizatu nuvembre 2016. Accessu u 14 di settembre 2018.

U situ web di a Food and Drug Administration di i Stati Uniti. Insulina. www.fda.gov/ForConsumers/ByAudience/ForWomen/WomensHealthTopics/ucm216233.htm. Actualizatu u 16 di ferraghju di u 2018. Accessu à u 14 di settembre di u 2018.

  • Medicini per u Diabete

Populari

10 Beneficii per a Salute Basati in Evidenza di u Dighjunu Intermittenti

10 Beneficii per a Salute Basati in Evidenza di u Dighjunu Intermittenti

U dighjunu intermittenti hè un mudellu di manghjà induve cicculate trà i periodi di manghjà è di digiunu.Ci hè parechje farenti tippi di dighjunu intermittenti, cum'&...
Chì hè una Ileostomia?

Chì hè una Ileostomia?

Ileo tomiaUn ileo tomia hè un'apertura fatta chirurgicamente chì cullega u vo tru ileum à u muru addominale. L'ileu hè a fine inferiore di u vo tru inte tinu tene. Attrave...