Autore: Gregory Harris
Data Di Creazione: 15 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 27 Marzu 2025
Anonim
Arritmia cardíaca é grave? Dr. Alexander Dal Forno explica como é o tratamento para o distúrbio
Video: Arritmia cardíaca é grave? Dr. Alexander Dal Forno explica como é o tratamento para o distúrbio

Un arritmia hè un disordine di a frequenza cardiaca (pulse) o di u ritmu cardiacu. U core pò batte troppu veloce (tachicardia), troppu lentu (bradicardia), o irregularmente.

Un'arritmia pò esse innocu, un segnu d'altri prublemi cardiaci, o un periculu immediatu per a vostra salute.

Normalmente, u vostru core funziona cum'è una pompa chì porta u sangue à i pulmoni è u restu di u corpu.

Per aiutà sta situazione, u vostru core hà un sistema elettricu chì assicura chì si contrae (sprime) in modu urdinatu.

  • L'impulsione elettrica chì signaleghja u vostru core à cuntrattassi cumencia in una zona di u core chjamata u nodu sinoatriale (chjamatu ancu u nodu sinusale o node SA). Questu hè u pacemaker naturale di u vostru core.
  • U signale lascia u node SA è viaghja per u core longu una via elettrica stabilita.
  • Diversi missaghji nervi signalanu u vostru core à batte più lente o più veloce.

Arritmie sò causate da prublemi cù u sistema di cunduzione elettrica di u core.

  • Segnali anormali (extra) ponu accade.
  • I signali elettrichi ponu esse bluccati o rallentati.
  • I signali elettrichi viaghjanu in vie novi o sfarenti attraversu u core.

Alcune cause cumuni di battiti cardiaci anormali sò:


  • Livelli anormali di putassiu o altre sustanzi in u corpu
  • Infartu, o un musculu cardiacu dannighjatu da un infartu passatu
  • Malatie cardiache chì hè presente à a nascita (congenita)
  • Fallimentu di u core o un core allargatu
  • Glàndula tiroidea eccessiva

Arritmie ponu ancu esse causate da alcune sostanze o droghe, tra cui:

  • Alcolu o droghe stimulanti
  • Certi medicini
  • Fumà di sigaretta (nicotina)

Alcuni di i ritmi anormali più frequenti di u core sò:

  • Fibrillazione auriculare o flutter
  • Tachicardia di rientrata nodale atrioventriculare (AVNRT)
  • Blocu cardiacu o bloccu atrioventriculare
  • Tachicardia atriale multifocale
  • Tachicardia supraventriculare parossistica
  • Sindrome sinusale malatu
  • Fibrilazione ventriculare o tachicardia ventriculare
  • Sindrome di Wolff-Parkinson-White

Quandu avete una arritmia, i vostri battiti di u core ponu esse:

  • Troppu lentu (bradicardia)
  • Troppu prestu (tachicardia)
  • Irregulare, irregulare, forse cù battute in più o saltate

Un'arritmia pò esse prisente tuttu u tempu o pò vene è vene. Pudete o ùn pudete micca sentenu sintomi quandu l'aritmia hè presente. Or, pudete nutà sintomi solu quandu site più attivu.


I sintomi ponu esse assai lievi, o ponu esse severi o ancu minacciosi per a vita.

I sintomi cumuni chì ponu accade quandu l'aritmia hè presente ponu include:

  • Dolore di pettu
  • Svenimentu
  • Sturdità, vertigini
  • Palidez
  • Palpitazioni (sintendu chì u vostru core batte veloce o irregulare)
  • Mancanza di fiatu
  • Sudatu

U sanitariu ascultarà u vostru core cù un stetoscopiu è senterà u vostru polsu. A vostra pressione sanguigna pò esse bassa o normale o ancu alta per via di esse scomoda.

Un ECG serà u primu test fattu.

I dispositivi di monitoru di u core sò spessu usati per identificà u prublema di ritmu, cume un:

  • Monitor Holter (induve si porta un dispositivu chì registra è conserva u ritmu di u core per 24 o più ore)
  • Monitor di eventi o registratore di ciclu (purtatu per 2 settimane o più, induve registrate u vostru ritmu cardiacu quandu si sente un ritmu anormale)
  • Altre opzioni di monitoru à longu andà

Un ecocardiogramma hè qualchì volta urdinatu per esaminà a dimensione o a struttura di u vostru core.


In casi selezziunati, l'angiografia coronaria pò esse realizata per vede cumu u sangue scorri attraversu l'arterie in u vostru core.

Un test particulare, chjamatu studiu di elettrofisiologia (EPS), hè qualchì volta fattu per fighjà da più vicinu u sistema elettricu di u core.

Quandu una arritmia hè seria, pudete avè bisognu di trattamentu urgente per ristabilisce un ritmu normale. Questu pò include:

  • Terapia elettrica (defibrillazione o cardioversione)
  • Implantà un pacemaker cardiacu à cortu andà
  • Medicinali dati per vena o per bocca

A volte, un trattamentu megliu per a vostra angina o insufficienza cardiaca riduce a vostra probabilità di avè una aritmia.

I medicinali chjamati farmaci anti-aritmichi ponu esse aduprati:

  • Per prevene una arritmia chì si ripeta
  • Per impedisce a frequenza cardiaca di diventà troppu rapida o troppu lenta

Alcuni di sti medicinali ponu avè effetti collaterali. Pigliate cum'è prescrittu da u vostru fornitore. Ùn smette micca di piglià a medicina o cambiate a dosa senza prima parlà cù u vostru fornitore.

Altri trattamenti per prevene o trattà ritmi cardiaci anormali includenu:

  • Ablazione cardiaca, aduprata per destinà e zone in u vostru core chì pò causà i vostri prublemi di ritmu cardiacu
  • Un defibrillatore cardioverter implantabile, piazzatu in e persone chì sò in altu risicu di morte subita cardiaca
  • Pacemaker permanente, un dispositivu chì sente quandu u vostru core batte troppu pianu. Manda un signale à u vostru core chì face batte u vostru core à u ritmu currettu.

U risultatu dipende da parechji fattori:

  • U tipu d'aritmia chì avete.
  • Sì avete malatie coronarie, insufficienza cardiaca, o malattia cardiaca valvulare.

Chjamate u vostru fornitore se:

  • Sviluppate qualsiasi di i sintomi di una pussibile aritmia.
  • Avete statu diagnosticatu cù un'aritmia è i vostri sintomi aggravanu o NON miglioranu cù u trattamentu.

Prendendu misure per prevene a malattia coronaria pò riduce a vostra possibilità di sviluppà un'aritmia.

Ritmi cardiaci anormali; Bradicardia; Tachicardia; Fibrillazione

  • Fibrilazione auriculare - scaricamentu
  • Pacemaker di u core - alta
  • Piglià warfarina (Coumadin, Jantoven) - cosa dumandà à u vostru duttore
  • Heart - sezione attraversu u mezu
  • Cuore - vista frontale
  • Ritmu nurmale di u core
  • Bradicardia
  • Tachicardia ventriculare
  • Blocu atrioventriculare - tracciatura ECG
  • Sistema di cunduzione di u core

Al-Khatib SM, Stevenson WG, Ackerman MJ, et al. Linea guida 2017 AHA / ACC / HRS per a gestione di i pazienti cun arritmie ventriculari è a prevenzione di morte subita cardiaca: Riassuntu esecutivu: Un Rapportu di u College Americanu di Cardiologia / American Heart Association Task Force nantu à e Linee guida di Pratiche Cliniche è a Heart Rhythm Society. Ritimu di u core. 2018; 15 (10): e190-e252. PMID: 29097320 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29097320/.

Olgin JE. Avvicinamentu à u paziente cun suspettata di aritmia. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 56.

Tomaselli GF, Rubart M, Zipes DP. Meccanismi di aritmie cardiache. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 34.

Tracy CM, Epstein AE, Darbar D, et al. 2012 ACCF / AHA / HRS focalizatu l'aghjurnamentu di e linee guida 2008 per a terapia basata in dispositivi di anomalie di ritmu cardiacu: un rapportu di a Fundazione Americana di Cardiologia / American Heart Association Task Force su Pratiche Guidelines. J Am Coll Cardiol. 2012; 60 (14): 1297-1313. PMID: 22975230 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22975230/.

Articuli Populari

Alimentazione Confortu Senza Culpabilità: Mac Butternut è Casgiu

Alimentazione Confortu Senza Culpabilità: Mac Butternut è Casgiu

L'aghjuntu ina pettatu di zucca purea butternut à mac è ca giu pò alzà uni pochi di opracciglia. Ma micca olu u purè di zucca aiuta a ricetta à mantene a no talgica t...
3 Cose SZA Nominate à i Grammy ponu amparà vi nantu à u sfruttamentu di i scopi

3 Cose SZA Nominate à i Grammy ponu amparà vi nantu à u sfruttamentu di i scopi

A ghjente hà da un pocu di tempu per l'arti ta R&B olána Rowe, chì probabilmente cunno ci cum'è ZA. Cum'è a donna più nominata à i Grammy Award di qu...