Overdose di pasta di denti
U Dentifriciu hè un pruduttu adupratu per pulisce i denti. Questu articulu discute l'effetti di inghjuttà assai dentifriciu.
Questu articulu hè solu per informazioni. Ùn aduprate micca per trattà o gestisce una vera esposizione à u velenu. Se voi o qualchissia cun voi avete una esposizione, chjamate u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911), o u vostru centru di velenu lucale pò esse ghjuntu direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison gratuita (1-800-222-1222) da ogni locu in i Stati Uniti.
Ingredienti velenosi includenu:
- Fluoruru di sodiu
- Triclosan
I ingredienti si trovanu in:
- Diversi dentifrici
Inglutisce una grande quantità di dentifriciu regulare pò causà dolore à u stomacu è pussibile bloccamentu intestinale.
Sti sintomi addiziunali ponu accade quandu si ingolle una grande quantità di dentifriciu chì cuntene fluoruru:
- Cunvulsioni
- Diarrea
- Difficultà à respirà
- Bava
- Attacu di core
- Gustu salitu o sapunatu in bocca
- Frequenza cardiaca lenta
- Scossa
- Tremori
- Vumitu
- Debbulezza
Ùn fate micca una persona à tirà fora, à menu chì ùn li dite di fà lu cù un cuntrollu di velenu o un prufessiunale sanitariu. Cercà aiutu medicu subitu.
Se u pruduttu hè statu inghjuttitu, date subitu à a persona acqua o latte, à menu chì un duttore di salute ne dica altrimenti. NON DÀ acqua o latte se a persona hà sintomi (cume vomitu, cunvulsioni, o un livellu diminuitu di vigilanza) chì rendenu difficiule à ingoiare.
Determinate l'infurmazioni seguenti:
- L'età, u pesu è a cundizione di a persona
- U nome di u pruduttu (cum'è l'ingredienti è a forza, se cunnisciutu)
- U tempu hè stata inghjuttita
- A quantità ingullita
U vostru centru di velenu lucale pò esse ghjuntu direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1-800-222-1222) da qualsiasi parte di i Stati Uniti. Stu numeru di linea diretta naziunale vi permetterà di parlà cun esperti in avvelenamentu. Vi daranu ulteriori istruzzioni.
Questu hè un serviziu gratuitu è cunfidenziale. Tutti i centri lucali di cuntrollu di velenu in i Stati Uniti utilizanu stu numeru naziunale. Duvete chjamà se avete qualchì domanda nantu à l'avvelenamentu o a prevenzione di velenu. Ùn hà bisognu di esse una emergenza. Pudete chjamà per qualsiasi ragione, 24 ore à u ghjornu, 7 ghjorni à a settimana.
Se inghjuttite u dentifriciu chì ùn cuntene fluoru, pudete micca bisognu di andà à l'uspidale.
Quelli chì ingullenu assai dentifriciu à u fluoru, soprattuttu s'elli sò zitelli chjucchi, ponu avè bisognu à andà à u dipartimentu d'urgenza di l'uspidale.
À a sala d'urgenza, u fornitore misurerà è monitorerà i segni vitali di a persona, cumprendu a temperatura, u pulse, a frequenza respiratoria è a pressione sanguigna. E prove di sangue è urina seranu fatte. A persona pò riceve:
- Carbone attivatu per impedisce chì u restu di u velenu sia assurbitu in u stomacu è in u trattu digestivu.
- Supportu per e vie respiratorie è respirazione, cumpresu l'ossigenu. In casi estremi, un tubu pò esse passatu per a bocca in i pulmoni per prevene l'aspirazione. Una macchina respiratoria (ventilatore) sarebbe allora necessaria.
- Calcium (un antidotu), per riversà l'effettu di u velenu.
- Radiografia di pettu.
- ECG (elettrocardiograma, o traccia di u core).
- Endoscopia: una fotocamera in gola per vede brusgiature per l'esofago è u stomacu.
- Fluidi attraversu una vena (da IV)
- Medici per trattà i sintomi.
- Tubu per a bocca (raru) in u stomacu per lavà u stomacu (lavatu gastricu).
E persone chì inghjuttenu una quantità assai grande di dentifriciu à fluoru è sopravvivenu à 48 ore sò generalmente recuperate.
A maiò parte di i dentifrici senza fluoru sò micca tossichi (micca tossichi). A ghjente hè assai prubabile di ricuperà.
- Anatomia di u dente
Meehan TJ. Avvicinamentu à u malatu avvelenatu. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 139.
Tinanoff N. Carie dentale. In: Kliegman RM, Stanton BF, St. Geme JW, Schor NF, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: cap 312.