Calla lily

Questu articulu descrive l'avvelenamentu causatu da manghjà parti di una pianta di calla.
Questu articulu hè solu per informazioni. Ùn aduprate micca per trattà o gestisce una vera esposizione à u velenu. Se voi o qualchissia cun voi avete una esposizione, chjamate u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911), o u vostru centru di cuntrollu di velenu lucale pò esse ghjunghje direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1-800-222-1222) ) da ogni locu in i Stati Uniti.
Ingredienti velenosi includenu:
- Acidu ossalicu
- Asparagine, una proteina truvata in sta pianta
Nota: E radiche sò a parte più periculosa di a pianta.
L'ingredienti ponu esse truvati in:
- Calla lily genere Zantedeschia
Nota: Questa lista pò esse micca all-inclusive.
I sintomi ponu include:
- Veziche in bocca
- Brucia in bocca è in gola
- Diarrea
- Voce ronca
- Aumentata a pruduzzione di saliva
- Nausea è vomitu
- Dolore per ingoio
- Rossu, gonfiore, dolore, è brusgiata di l'ochji, è pussibile dannu corneale
- Gonfiore di bocca è lingua
Vampiche è gonfiore in bocca ponu esse abbastanza severi da impedisce parlà nurmale è inghjuttisce.
Cercà aiutu medicu subitu. Sguassate a bocca cù un pannu fretu è bagnatu. Sì l'ochji o a pelle di a persona sò irritati, risciacquate bè cù acqua.
Dà u latte à a persona, à menu chì un duttore di sanità ne istruzzioni altrimenti. Ùn dà micca u latte se a persona hà sintomi (cum'è vomitu, cunvulsioni, o un livellu diminuitu di vigilanza) chì rendenu difficiule à ingoiare.
Uttenite l'infurmazioni seguenti:
- Età di a persona, pesu è cundizione
- Nome di u pruduttu (ingredienti è forza, se cunnisciutu)
- U tempu hè statu inghjuttitu
- Quantità ingullita
U vostru centru lucale di cuntrollu di velenu si pò ghjunghje direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1-800-222-1222) da qualunque parte di i Stati Uniti. Questa linea telefonica naziunale vi permetterà di parlà cun esperti in avvelenamentu. Vi daranu ulteriori istruzzioni.
Questu hè un serviziu gratuitu è cunfidenziale. Tutti i centri lucali di cuntrollu di velenu in i Stati Uniti utilizanu stu numeru naziunale. Duvete chjamà se avete qualchì domanda nantu à l'avvelenamentu o a prevenzione di velenu. Ùn hà micca bisognu di esse una emergenza. Pudete chjamà per qualsiasi ragione, 24 ore à u ghjornu, 7 ghjorni à a settimana.
Purtate a pianta cun voi à l'uspidale, se hè pussibule.
U fornitore misurerà è monitorerà i segni vitali di a persona, tra cui a temperatura, u pulse, a frequenza respiratoria è a pressione sanguigna. I sintomi saranu trattati cum'è adatti. A persona pò riceve fluidi attraversu una vena (IV) è supportu di respirazione. U dannu à a cornea richiederà un trattamentu addizionale, forse da un specialistu di l'ochji.
Se u cuntattu cù a bocca di a persona ùn hè micca severu, i sintomi si risolvenu di solitu in pochi ghjorni. Per e persone chì anu un cuntattu severu cù a pianta, un tempu di recuperu più longu pò esse necessariu.
In rari casi, u gonfiore hè abbastanza severu per bluccà e vie aeree.
Ùn toccate nè manghjate nisuna pianta chì ùn site micca familiarizatu. Lavate e mani dopu avè travagliatu in u giardinu o camminatu in u boscu.
Auerbach PS. Avvelenamentu da piante salvatiche è funghi. In: Auerbach PS, ed. Medicina per l'aria aperta. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: 374-404.
Graeme KA. Ingerimenti tossichi di piante. In: Auerbach PS, Cushing TA, Harris NS, eds. Auerbach's Wilderness Medicine. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: cap 65.