Autore: Gregory Harris
Data Di Creazione: 11 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Ghjugnu 2024
Anonim
Elimina l’ANSIA con un semplice esercizio da fare a casa
Video: Elimina l’ANSIA con un semplice esercizio da fare a casa

A respirazione chì si ferma da qualsiasi causa hè chjamata apnea. A respirazione lenta hè chjamata bradipnea. A respirazione fatica o difficiule hè cunnisciuta cum'è dispnea.

L'Apnea pò andà è vene è esse tempuranee. Questu pò accade cù l'apnea ostruttiva di u sonnu, per esempiu.

L'apnea prolongata significa chì una persona hà cessatu di respirà. Se u core hè sempre attivu, a cundizione hè cunnisciuta cum'è arrestu respiratoriu. Questu hè un avvenimentu periculosu per a vita chì richiede assistenza medica immediata è primi aiuti.

L'apnea prolongata senza attività cardiaca in una persona chì ùn risponde hè chjamata arrestu cardiacu (o cardiopulmonariu). In i zitelli è i zitelli, a causa più cumuna di arrestu cardiacu hè l'arrestazione respiratoria. In adulti, u cuntrariu accade di solitu, l'arrestu cardiacu porta più spessu à l'arrestu respiratoriu.

A difficultà di respirazione pò accade per parechje ragioni. In a maiò parte di i casi, e cause più cumune di apnea in i zitelli è i zitelli sò sfarenti di e cause più cumuni in adulti.

E cause cumuni di difficultà respiratorie in zitelli è zitelli sò:


  • Astma
  • Bronchiolite (infiammazione è restringimentu di e strutture respiratorie più chjuche in i pulmoni)
  • Strangulendu
  • Encefalite (infiammazione di u cervellu è infezioni chì influenzanu e funzioni vitali di u cervellu)
  • Reflux gastroesofageu (ardori di stomacu)
  • Ritenendu u so fiatu
  • Méningite (infjammazione è infezzione di u tissutu chì riveste u cervellu è a medula spinale)
  • Puntura
  • Nascita prematura
  • Crisi

Cause cumuni di prublemi respiratorii (dispnea) in adulti includenu:

  • Reazione allergica chì provoca a lingua, a gola o altre gonfiori di e vie aeree
  • Asma o altre malatie pulmonare
  • Arrestu cardiacu
  • Strangulendu
  • Overdose di droga, soprattuttu per via di l'alcol, antidolorifici narcotici, barbiturici, anestetici è altri depressivi
  • Fluidu in i pulmoni
  • Apnea ostruttiva di u sonnu

Altre cause di apnea includenu:

  • Ferita di a testa o ferita à u collu, a bocca è a laringe (casella vocale)
  • Attacu di core
  • Battiti irregulari di u core
  • Disturbi metabolichi (chimichi di u corpu, minerali è acidi-basi)
  • Vicinu à annegà
  • Ictus è altri disordini cerebrali è di u sistema nervosu (neurologicu)
  • Inghjulia à u muru di u torace, u core, o pulmoni

Cercate assistenza medica immediata o chjamate u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911) se una persona cù qualsiasi tipu di prublema di respirazione:


  • Diventa zoppu
  • Hà un attaccu
  • Ùn hè micca alerta (perde a cuscenza)
  • Resta assonnatu
  • Diventa turchinu

Se una persona hà cessatu di respirà, chjamate aiutu d'urgenza è eseguite CPR (se sapete cumu). Quandu site in un locu publicu, cercate un desfibrilatore esternu automatizatu (AED) è seguitate e indicazioni.

A RCP o altre misure d'urgenza seranu fatte in una sala d'urgenza o da un tecnicu medicu d'urgenza d'ambulanza (EMT) o paramedicu.

Una volta chì a persona hè stabile, u fornitore di assistenza sanitaria farà un esame fisicu, chì include l'ascoltu di i rumori di u core è di i respiri.

Dumande seranu poste nantu à a storia medica è i sintomi di a persona, cumprese:

MODELLU TEMPU

  • Hè mai accadutu questu nanzu?
  • Quantu hè duratu l'avvenimentu?
  • A persona hà ripetutu, brevi episodi di apnea?
  • L'episodiu hè finitu cù un soffiu prufondu, sbuffulente?
  • L'episodiu hè accadutu mentre era svegliu o addurmintatu?

STORIA RECENTE DI A SALUTE


  • A persona hà avutu un accidente o ferita recente?
  • A persona hè stata malata recentemente?
  • Ci hè stata qualchì difficultà respiratoria prima di respirà fermata?
  • Chì altri sintomi avete rimarcatu?
  • Chì medicinali piglia a persona?
  • A persona usa droghe di strada o ricreative?

Prove di diagnostica è trattamenti chì ponu esse fatti includenu:

  • Supportu di e vie aeree, cumpresu ossigenu, tubu di respirazione per a bocca (intubazione), è macchina di respirazione (ventilatore)
  • Prove di sangue è urina
  • Tubu di pettu
  • Radiografia di pettu
  • CT scan
  • Defibrillazione (scossa elettrica à u core)
  • ECG (elettrocardiograma, o traccia di u core)
  • Fluidi attraversu una vena (intravenosa o IV)
  • Medici per trattà i sintomi, inclusi l'antidoti per riversà l'effetti di un avvelenamentu o di una sovradosa

A respirazione rallenta o si ferma; Ùn respira; Arrestu respiratoriu; Apnea

Kelly A-M. Emergenzi respiratorii. In: Cameron P, Jelinek G, Kelly A-M, Brown A, Little M, eds. Manuale di Medicina di Emergenza per Adulti. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Churchill Livingstone; 2015: chap 6.

Kurz MC, Neumar RW. Rianimazione per adulti. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 8.

Roosevelt GE. Emergenze respiratorie pediatriche: malatie di i pulmoni. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 169.

Cunsigliatu À Voi

Test di Bernstein

Test di Bernstein

U te t di Bern tein hè un metudu per ripruduce i intomi di bruci di tomacu. Hè più pe u fattu cù altri te ti per mi urà a funzione e ofagea.U te t hè fattu in un laburato...
Meclizine

Meclizine

Meclizine hè adupratu per prevene è trattà nau ea, vomitu è ​​vertigini cau ati da a malatia di u muvimentu. Hè u più efficace e pigliatu prima chì i intomi appar u....