Decolorazione turchina di a pelle
![GUARDAROBA ALLA FRANCESE: GLI ESSENZIALI | FRENCH STYLE](https://i.ytimg.com/vi/bPW2IG-Gcfw/hqdefault.jpg)
Un culore turchinu à a pelle o à a mucosa hè generalmente da una mancanza di ossigenu in u sangue. U terminu medicu hè cianosi.
I globuli rossi furniscenu ossigenu à i tessuti di u corpu. A maiò parte di u tempu, quasi tutti i globuli rossi in l'arterie portanu un pienu di ossigenu. Queste cellule sanguine sò rosse brillanti è a pelle hè rosata o rossa.
U sangue chì hà persu u so ossigenu hè di culore russicci scuru. E persone chì u sangue hè bassu in ossigenu tendenu à avè un culore turchinu à a so pelle. Sta cundizione hè chjamata cianosis.
A seconda di a causa, a cianosi pò sviluppà di colpu, cun mancanza di respiru è altri sintomi.
A cianosis causata da prublemi cardiaci o pulmonari à longu andà pò sviluppassi pianu. I sintomi ponu esse presenti, ma spessu ùn sò micca severi.
Quandu u livellu di l'ossigenu hè calatu solu una piccula quantità, a cianosi pò esse difficiule da rilevà.
In e persone di pelle scura, a cianosis pò esse più faciule da vede in e mucose (labbra, gengive, intornu à l'ochji) è unghie.
E persone cun cianosi ùn anu micca nurmalmente anemia (bassa conta sanguigna). L'anemia hè una cundizione induve u corpu ùn hà micca abbastanza globuli rossi sani.
A cianosis chì si vede in una sola parte di u corpu pò esse dovuta à:
- Un coagulu di sangue chì blocca l'alimentazione di sangue à una gamba, un pede, una manu o un bracciu
- Fenomenu Raynaud (cundizione in cui e temperature fredde o emozioni forti causanu spasmi di i vini sanguini, chì bluccanu u flussu di sangue à e dite, i dita di i piedi, l'arechje è u nasu)
MANCA DI OSSIGENU IN U SANGUE
A maiò parte di a cianosi si verifica per mancanza di ossigenu in u sangue. Questu pò esse causatu da i seguenti prublemi.
Prublemi cù i pulmoni:
- Coagulu di sangue in l'arterie di i pulmoni (embolia pulmonaria)
- Annegamentu o quasi annegamentu
- Altitudine alta
- Infezzione in i più picculi passaghji d'aria in i pulmoni di i zitelli, chjamata bronchiolite
- Problemi pulmonari à longu andà chì diventanu più gravi, cume a BPCO, l'asma è a malattia pulmonare interstiziale
- Pneumonia (grave)
Prublemi cù e vie aeree chì portanu à i pulmoni:
- Respirazione (ancu s'ellu hè assai difficiule da fà)
- Strangulendu qualcosa chì ferma in e vie aeree
- Gonfiore intornu à e corde vocali (croup)
- Inflammazione di u tessutu (epiglottis) chì copre a trachea (epiglottite)
Prublemi cù u core:
- Difetti cardiaci chì sò prisenti à a nascita (congenita)
- Fallimentu di u core
- U core ferma di travaglià (arrestu cardiacu)
Altri prublemi:
- Overdose di droga (narcotici, benzodiazepine, sedativi)
- Esposizione à aria fredda o acqua
- Cunquistamentu chì dura assai
- Toxine cum'è u cianuru
Per a cianosi causata da esposizione à u fretu o à u fenomenu Raynaud, vestiti cun calore quandu surtite fora o stà in una stanza ben riscaldata.
A pelle turchina pò esse un segnu di parechji prublemi medichi seri. Chjamate o visitate u vostru duttore di salute.
Per adulti, chjamate u vostru duttore o 911 se avete a pelle bluastra è unu di i seguenti:
- Ùn pudete micca piglià un soffiu prufondu o a vostra respirazione diventa più dura, o più veloce
- Bisognu à inclinassi in avanti quandu site sedutu per respirà
- Usanu musculi intornu à e coste per avè abbastanza aria
- Avè dolore di pettu
- Avete mal di testa più spessu di l'usu
- Sentite sonnulente o cunfusu
- Avè una frebba
- Stanu tossendu u mucus scuru
Per i zitelli, chjamate u duttore o 911 se u vostru zitellu hà a pelle bluastra è unu di i seguenti:
- Duru à respirà
- I musculi di u pettu si movenu cù ogni rispiru
- Respirazione più veloce di 50 à 60 respiri per minutu (quandu ùn pienghje)
- Facendu un rimore grugnulente
- Seduta cù e spalle appiccate
- Hè assai stancu
- Ùn si move micca assai
- Hà un corpu zoppu o floppy
- E narici si lampanu quandu si respira
- Ùn hà micca voglia di manghjà
- Hè irritabile
- Hà difficultà à dorme
U vostru fornitore farà un esame fisicu. Questu includerà ascultà u vostru sonu di respirazione è di core. In situ di emergenza (cum'è scossa), sarete stabilizatu prima.
U fornitore dumanderà nantu à i vostri sintomi. E dumande ponu include:
- Quandu si hè sviluppata a pelle bluastra? Hè ghjuntu pianu o subitu?
- U vostru corpu hè turchinu tuttu? Chì ne pensi di e to labbre o di i letti?
- Site statu espostu à u fretu o andatu à una alta altitudine?
- Avete difficultà à respirà? Avete a tosse o u dolore à u pettu?
- Avete un gonfiore à a caviglia, à u pede o à a gamba?
E prove chì ponu esse ordinate includenu:
- Analisi di gasu di sangue arteriale
- A saturazione di l'ossigenu di u sangue da pulsossimetria
- Radiografia di pettu
- Scan CT CT
- Conti sanguini cumpleti (CBC)
- ECG
- Ecocardiogramma (ultrasu di u core)
U trattamentu chì ricevi dipende da a causa di a cianosis. Per esempiu, pudete riceve ossigenu per mancanza di respiru.
Labbra - turchinu; Unghie - turchinu; Cianosi; Labbra è unghie turchine; Pella turchina
Cianosi di u lettu di unghie
Fernandez-Frackelton M. Cyanosis. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 11.
McGee S. Cyanosis. In: McGee S, ed. Diagnosticu fisicu basatu in evidenza. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 9.