Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 23 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Venogramma renale - Midicina
Venogramma renale - Midicina

Un venogramu renale hè un test per guardà e vene in u rene. Utilizza i raggi X è un tintu speciale (chjamatu cuntrastu).

I raggi X sò una forma di radiazioni elettromagnetiche cum'è a luce, ma di energia superiore, cusì ponu spustassi attraversu u corpu per formà una maghjina. E strutture chì sò dense (cume l'ossu) appareranu bianchi è l'aria serà nera. Altre strutture seranu sfumature di grisgiu.

E vene ùn sò di solitu viste in una radiografia. Hè per quessa chì a tintura speciale hè necessaria. A tintura mette in risaltu e vene affinchì apparischinu megliu nant'à i raggi X.

Questa prova hè fatta in una struttura sanitaria cun attrezzature speciali. Puderete nantu à una tavula di raggi X. L'anesteticu lucale hè adupratu per annurisce a zona induve hè injectata a tintura. Pudete dumandà una medicina calmante (sedativa) se site ansiosu di a prova.

U pruprietariu di a salute mette una agulla in una vena, u più spessu in l'inguine, ma di tantu in tantu in u collu. Dopu, un tubu flessibile, chjamatu cateteru (chì hè a larghezza di a punta di una penna), hè inseritu in l'inguine è spostatu per a vena finu à chì ghjunghje à a vena in u rene. Un campione di sangue pò esse presu da ogni rene. U tintu di cuntrastu scorre per stu tubu. I raggi X sò presi mentre a tintura si move per e vene renali.


Questa prucedura hè monitorata da fluoroscopia, un tipu di raggi X chì crea immagini nantu à un schermu TV.

Una volta chì l'immagini sò state prese, u cateteru hè cacciatu è una fascia hè posta sopra a ferita.

Vi sarà dettu di evità cibu è bevande per circa 8 ore prima di u test. U vostru fornitore vi pò dì di smette di piglià l'aspirina o altri diluenti di sangue prima di u test. Ùn smette micca di piglià alcuna medicina senza prima parlà cù u vostru fornitore.

Vi sarà dumandatu di portà vestiti d'ospedale è di firmà un modulu di accunsentu per a procedura. Averete bisognu di caccià ogni ghjuvellu da a zona chì hè in studiu.

Dite à u fornitore se:

  • Sò incinte
  • Avè allergie à qualsiasi medicina, tintura di cuntrastu, o iodu
  • Avè una storia di prublemi di sangu

Puderete piattu nantu à a tavula di raggi X. Ci hè spessu un cuscinu, ma ùn hè micca cusì cunfortu cum'è un lettu. Puderete sente una stizza quandu a medicina anestesia lucale hè data. Ùn senterete micca a tintura. Puderete sente qualchì pressione è cunfortu quandu u cateteru hè posizionatu. Puderete sente sintomi, cum'è flushing, quandu u tintu hè injected.


Pò esse una dulcezza tenerezza è contusioni in u situ induve u cateteru hè statu piazzatu.

Questa prova ùn hè più fatta assai spessu. Hè largamente rimpiazzatu da CT è MRI. In u passatu, u test era adupratu per misurà i livelli di ormoni renali.

Raramente, u test pò esse adupratu per rilevà coaguli di sangue, tumori è prublemi di vene. U so usu più cumunu oghje hè cum'è parte di un esame per trattà e varicesi di i testiculi o di l'ovari.

Ùn ci deve micca esse coaguli o tumori in a vena renale. A tintura duveria passà rapidamente attraversu a vena è ùn riturnà micca versu i testiculi o l'ovari.

I risultati anormali ponu esse da:

  • Coagulu di sangue chì blocca parzialmente o cumpletamente a vena
  • Tumore di rene
  • Problema di vena

I rischi di sta prova ponu include:

  • Reazione allergica à u tintu di cuntrastu
  • Sanguinamentu
  • Coaguli di sangue
  • Inghjulia à una vena

Ci hè una esposizione à radiazioni di bassu livellu. Tuttavia, a maiò parte di l'esperti pensanu chì u risicu di a maiò parte di i raggi X hè più chjucu di l'altri risichi chì pigliamu ogni ghjornu. E donne incinte è i zitelli sò più sensibili à i risichi di a radiografia.


Venogram - renale; Venografia; Venogram - rene; Trombosi di vena renale - venograma

  • Anatomia renale
  • Vene renali

Perico N, Remuzzi A, Remuzzi G. Fisiopatologia di proteinuria. In: Yu ASL, Chertow GM, Luyckx VA, Marsden PA, Skorecki K, Taal MW, eds. Brenner è u Renu di u Rettore. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 30.

Pin RH, Ayad MT, Gillespie D. Venografia. In: Sidawy AN, Perler BA, eds. Cirurgia Vascular di Rutherford è Terapia Endovasculare. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 26.

Wymer DTG, Wymer DC. Imaging. In: Feehally J, Floege J, Tonelli M, Johnson RJ, eds. Nefrologia clinica cumpleta. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 5.

U Nostru Cunsigliu

Cume rimuovere i segni di cuscinu da a vostra faccia

Cume rimuovere i segni di cuscinu da a vostra faccia

I egni chì appar u nantu à a faccia dopu una notte di onnu, ponu piglià un pocu di tempu per pa à, oprattuttu 'elli ò a ai marcati.Tuttavia, ci ò modi a ai emplici pe...
Viagra

Viagra

Viagra hè una medicina aduprata per trattà a di funzione erettile, quandu hè difficiule d'avè erezione durante u cuntattu intimu. Que ta medicina i pò truvà cummercia...