Head MRI
![Brain MRI scan protocols, positioning and planning](https://i.ytimg.com/vi/R5LQzoFynqI/hqdefault.jpg)
Una MRI di testa (risonanza magnetica) hè un test di imaging chì utilizza magneti putenti è onde radio per creà immagini di u cervellu è di i tessuti nervosi circundanti.
Ùn aduprate micca e radiazioni.
A risonanza magnetica di u capu hè fatta in l'uspidale o in un centru di radiologia.
Si stende nantu à una tavula stretta, chì si lampa in un grande scanner in forma di tunnel.
Alcuni esami MRI richiedenu un colorante speciale, chjamatu materiale di cuntrastu. U tintu hè di solitu datu durante a prova attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. U tintu aiuta u radiologu à vede certe zone più chjaramente.
Durante a MRI, a persona chì gestisce a macchina vi guarda da un'altra stanza. U test dura più spessu da 30 à 60 minuti, ma pò piglià più tempu.
Vi pò esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di a scansione.
Dìite à u vostru duttore sanitariu se avete paura di spazii vicini (avete claustrofobia). Puderete riceve medicinali per aiutavvi à sente un sonnu è menu ansiosu. O u vostru fornitore pò suggerisce una MRI "aperta", in cui a macchina ùn hè micca cusì vicina à u corpu.
Vi pò esse dumandatu di portà un vestitu d'ospedale o un vestitu senza legami metallichi (cume pantaloni di sweat è una maglietta). Certi tipi di metalli ponu causà immagini sfocate.
Prima di a prova, dite à u vostru fornitore se avete:
- Clips d'aneurismu cerebrale
- Una valvula cardiaca artificiale
- Defibrillatore di u core o pacemaker
- Impianti di l'arechja interna (cocleare)
- Malatie renale o sò in dialisi (forse ùn puderete micca riceve cuntrastu)
- Articulu artificiale postu recentemente
- Un stent di vasu di sangue
- Hà travagliatu cù lamiera in u passatu (pudete avè bisognu di teste per verificà i pezzi metallichi in i vostri ochji)
A MRI cuntene forti magneti. L'oggetti metallichi ùn sò micca permessi in a stanza cù u scanner MRI. Questu include:
- Penne, coltelli da tasca è occhiali
- Articuli cum'è gioielli, orologi, carte di creditu è apparecchi acustici
- Pins, forchette, cerniere metalliche, è articuli metallichi simili
- U travagliu dentale amovibile
Sì avete bisognu di tintura, senterete chì l'agulla pizzica in u vostru bracciu quandu u tintu hè injected in a vena.
Un esame MRI ùn causa micca dolore. Sì avete difficultà à stà tranquillu o sì assai nervosu, pudete esse datu un medicamentu per rilassassi. Troppu muvimentu pò sfocà l'imagine è causà errori.
A tavula pò esse dura o fredda, ma pudete dumandà una manta o un cuscinu. A macchina emette forti rumori battendu è ronzendu quandu accesa. Pudete dumandà tappi per l'arechja per aiutà à riduce u rumu.
Un interfonu in a stanza permette di parlà à qualchissia in ogni mumentu. Alcune MRI anu televisori è cuffie speciali chì ponu aiutà à passà u tempu o bluccà u rumore di u scanner.
Ùn ci hè tempu di ricuperazione, salvu chì vi anu datu una medicina per rilassate. Dopu una scansione MRI, pudete tornà à a vostra dieta normale, attività è medicinali.
Una MRI fornisce immagini dettagliate di u cervellu è di i tessuti nervosi.
Una MRI cerebrale pò esse aduprata per diagnosticà è monitorà parechje malatie è disordini chì affettanu u cervellu, cumprendu:
- Difettu di nascita
- Sanguinamentu (sanguinamentu subaracnoidea o sanguinamentu in u tessulu cerebrale stessu)
- Aneurismi
- Infezzione, cum'è l'ascessu cerebrale
- Tumuri (cancerosi è non cancerosi)
- Disturbi ormonali (cum'è acromegalia, galattorrea è sindrome di Cushing)
- Sclerosi multipla
- Corsu
Una scansione MRI di a testa pò ancu determinà a causa di:
- Debbulezza musculale o intorpidimentu è tinghje
- Cambiamenti di pensamentu o di cumpurtamentu
- A perdita di l'audizione
- Mal di testa quandu certi altri sintomi o segni sò prisenti
- Difficultà di parlà
- Prublemi di visione
- Dimenza
Un tipu speciale di MRI chjamata angiografia à risonanza magnetica (MRA) pò esse fatta per guardà i vasi sanguini in u cervellu.
I risultati anormali ponu esse da:
- Vasi sanguigni anormali in u cervellu (malformazioni arteriovenose di a testa)
- Tumore di u nervu chì cullega l'arechja à u cervellu (neuroma acusticu)
- Sanguinamentu in u cervellu
- Infezzione cerebrale
- Gonfiore di u tissutu cerebrale
- Tumuri cerebrali
- Dannu à u cervellu da una ferita
- A raccolta di fluidi intornu à u cervellu (idrocefalu)
- Infezzione di l'osse di u cranu (osteomielite)
- Perdita di tissutu cerebrale
- Sclerosi multipla
- Accident vascular cerebral o attaccu ischemicu transitoriu (TIA)
- Problemi strutturali in u cervellu
A MRI ùn usa micca radiazioni. A data, ùn sò stati segnalati effetti collaterali da i campi magnetichi è l'onde radio.
U tippu u più cumunu di cuntrastu (tintura) adupratu hè u gadoliniu. Hè assai sicuru. Raramente si producenu reazzioni allergiche à a sustanza. Tuttavia, u gadoliniu pò esse dannosu per e persone cun prublemi renali chì sò in dialisi. Sì avete prublemi di rene, dite à u vostru duttore prima di a prova.
I forti campi magnetichi creati durante una MRI ponu fà chì i pacemaker di u core è altri impianti ùn funzioninu micca bè. Pò ancu fà chì un pezzu di metallu in u vostru corpu si sposti o si sposti.
A MRI hè sicura durante a gravidanza. In parechji casi a risonanza magnetica pò esse più sensibile di a scansione CT à prublemi in u cervellu cume e masse chjuche. A CT hè di solitu megliu à circà piccule zone di sangu.
E prove chì ponu esse fatte invece di una risonanza magnetica di a testa includenu:
- Scansione CT di testa
- Scanografia di tomografia à emissione di positroni (PET) di u cervellu
Un CT scan pò esse preferitu in i seguenti casi, postu chì hè più veloce è di solitu dispunibule direttamente in sala d'urgenza:
- Traumu acutu di a testa è di a faccia
- Sanguinamentu in u cervellu (in e prime 24 à 48 ore)
- Primi sintomi di colpu
- Disturbi di l'ossu di u craniu è disordini chì implicanu l'osse di l'arechja
Risonanza magnetica nucleare - craniale; Stampa di risonanza magnetica - craniale; MRI di a testa; MRI - craniale; RMN - craniale; MRI craniale; MRI cerebrale; MRI - cervellu; MRI - capu
Cervellu
Head MRI
Lobi di u cervellu
Barras CD, Bhattacharya JJ. Situu attuale di l'imaghjini di u cervellu è e caratteristiche anatomiche. In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: cap. 53.
Chernecky CC, Berger BJ. Imaging per risonanza magnetica (MRI) - diagnosticu. In: Chernecky CC, Berger BJ, eds. Prove di Laboratoriu è Prucedure Diagnostiche. 6a ed. St Louis, MO: Elsevier Saunders; 2013: 754-757.
Khan M, Schulte J, Zinreich SJ, Aygun N. Panoramica di l'imaghjini diagnostichi di a testa è u collu. In: Flint PW, Francis HW, Haughey BH, et al, eds. Otorinolaringologia Cummings: Chirurgia di u Capu è di u Collu. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: chap 8.