Scansione MRI addominale

Una scansione di risonanza magnetica addominale hè un test di imaging chì utilizza magneti putenti è onde radio. L'onde creanu ritratti di l'internu di a zona di u ventre. Ùn aduprate micca e radiazioni (raggi X).
L'imaghjini à risonanza magnetica unica (MRI) sò chjamati fette. L'imaghjini ponu esse almacenati in un urdinatore, visualizati nantu à un monitor, o scannati in un discu. Un esame produce decine o à volte centinaie di immagini.
Pudete esse dumandatu à portà un vestitu d'ospedale o un vestitu senza cerniere metalliche o snaps (cume pantaloni è una maglietta). Certi tipi di metalli ponu causà immagini sfocate.
Puderete nantu à un tavulinu strettu. U tavulu scorri in un grande scanner in forma di tunnel.
Alcuni esami richiedenu una tintura speciale (cuntrastu). A maiò parte di u tempu, a tintura hè data durante a prova attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. U tintu aiuta u radiologu à vede certe zone più chjaramente.
Durante a MRI, a persona chì gestisce a macchina vi guarderà da un'altra stanza. A prova dura circa 30 à 60 minuti, ma pò piglià più tempu.
Vi pò esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di a scansione.
Dìite à u vostru duttore sanitariu se avete paura di spazii vicini (avete claustrofobia). Pudete esse datu un medicamentu per aiutà vi sentite sonnolente è menu ansiosu. U vostru fornitore pò suggerisce ancu una MRI aperta, in cui a macchina ùn hè micca cusì vicina à u vostru corpu.
Prima di a prova, dite à u vostru fornitore se avete:
- Valvuli di cori artificiali
- Clips d'aneurismu cerebrale
- Defibrillatore di u core o pacemaker
- Impianti di l'arechja interna (cocleare)
- Malattia renale o dialisi (forse ùn puderete micca riceve cuntrastu)
- Articuli artificiali messi di recente
- Certi tipi di stent vascular
- Hà travagliatu cù lamiera in u passatu (pudete avè bisognu di teste per verificà i pezzi metallichi in i vostri ochji)
Perchè a MRI cuntene magneti forti, l'uggetti metallichi ùn sò micca permessi in a stanza cù u scanner MRI. Evite di trasportà oggetti cum'è:
- Coltelli da tasca, penne è occhiali
- Orologi, carte di creditu, gioielli è apparecchi acustici
- Pinzette, cerniere metalliche, spilli, è articuli simili
- Impianti dentali amovibili
Un esame MRI ùn causa micca dolore. Puderete uttene medicinali per rilassatevi se avete un prublema stendu fermu o sì assai nervosu. Spustà troppu pò sfocà e immagini MRI è causà errori.
A tavula pò esse dura o fredda, ma pudete dumandà una manta o un cuscinu. A macchina emette forti rumori battendu è ronzendu quandu accesa. Pudete mette tappi per l'arechja per aiutà à riduce u rumu.
Un interfonu in a stanza permette di parlà à qualchissia in ogni mumentu. Alcune MRI anu televisori è cuffie speciali per aiutavvi à passà u tempu.
Ùn ci hè micca un tempu di recuperu, a menu chì ùn vi anu datu una medicina per aiutà à rilassate. Dopu una scansione MRI, pudete tornà à a vostra dieta normale, attività è medicinali.
Una MRI addominale furnisce immagini dettagliate di a zona di u ventre da parechje vedute. Hè spessu usatu per clarificà e scuperte da ultrasuoni o esami CT di prima.
Questa prova pò esse aduprata per guardà:
- Flussu di sangue in l'abdomen
- I vini sanguini in l'addome
- A causa di u dolore addominale o di u gonfiore
- A causa di risultati anormali di analisi di sangue, cum'è prublemi di fegatu o di rene
- Nodi linfatichi in l'abdomen
- Massi in u fegatu, reni, surrenali, pancreas o milza
A MRI pò distingue i tumori da i tessuti normali. Questu pò aiutà u duttore à sapè di più nantu à u tumore cum'è a dimensione, a gravità è a diffusione. Questu hè chjamatu staging.
In certi casi pò dà una infurmazione megliu nantu à e masse in l'addome chè a CT.
Un risultatu anormale pò esse da:
- Aneurismu aorticu addominale
- Abscesu
- Cancru o tumori chì coinvolgenu le ghiandole surrenali, u fegatu, a cistifellea, u pancreas, i reni, l'uretere, l'intestini
- Milza o fegatu allargatu
- Problemi di cistifellea o di canali biliari
- Emangiomi
- Idronefrosi (gonfiore di u rene da u reflussu di l'urina)
- Infezzione di u renu
- Dannu o malatie renali
- Pietre di rene
- Nodi linfatichi allargati
- Vena cava ostruitu
- Ostruzione di vena portale (fegatu)
- Bloccu o restringimentu di l'arterie chì furniscenu i reni
- Trombosi di vena renale
- Rifiutu di trapianto di rene o di fegatu
- Cirrosi di u fegatu
- Spread of cancers chì cuminciaru fora di u ventre
A MRI ùn usa micca radiazioni ionizzanti. Ùn sò stati segnalati effetti collaterali da i campi magnetichi è l'onde radio.
U tippu u più cumunu di cuntrastu (tintura) adupratu hè u gadoliniu. Hè assai sicuru. E reazzioni allergiche sò rare ma ponu accade. Se avete una storia di reazioni allergiche gravi à altri medicinali duvete avvisà u vostru duttore. Inoltre, u gadoliniu pò esse dannosu per e persone cun prublemi di rene chì anu bisognu di dialisi. Dìite à u vostru duttore prima di u teste sè avete prublemi di rene.
I forti campi magnetichi creati durante una RM ponu causà pacemaker di u core è altri impianti chì ùn funzionanu micca bè. I magneti ponu ancu fà chì un pezzu di metallu in u vostru corpu si sposti o si sposti.
Risonanza magnetica nucleare - addome; RMN - addome; Stampa di risonanza magnetica - addome; MRI di l'abdomen
- Riparazione di aneurismi aortici - endovascolari - scarica
Sistema digestivu
Scansioni MRI
Al Sarraf AA, McLaughlin PD, Maher MM. Situu attuale di l'imaghjini di u trattu gastrointestinali. In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison: Un Manuale di Stampa di Imaging Medicu. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: chap 18.
Levine MS, Gore RM. Prucedure diagnostiche di imaging in gastroenterologia. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 124.
Mileto A, Boll DT. Fegatu: anatomia normale, tecniche di imaging è malatie diffuse. In: Haaga JR, Boll DT, eds. CT è MRI di u Corpu Tuttu. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 43.