Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 10 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 15 Ghjugnu 2024
Anonim
Aneurisma cerebrale
Video: Aneurisma cerebrale

L'angiugrafia cerebrale hè una prucedura chì adopra una tintura speziale (materiale di cuntrastu) è raggi X per vede cumu u sangue scorre à traversu u cervellu.

L'angiografia cerebrale hè fatta in l'ospedale o in u centru di radiologia.

  • Si trova nantu à una tavula di raggi X.
  • A vostra testa hè tenuta sempre aduprendu una cinghia, una cinta, o sacchi di sabbia, allora ùn la muovete micca durante a procedura.
  • Prima di l'iniziu di a prova, vi danu un sedattivu leve per aiutà à rilassate.
  • Un elettrocardiogramma (ECG) surveglia a vostra attività cardiaca durante a prova. I patch appiccicosi, chjamati cunduttori, seranu posti nantu à i vostri bracci è gambe. I fili cunnettanu i cavi à a macchina ECG.

Una zona di u vostru corpu, di solitu l'inguine, hè pulita è annudata cù una medicina anguillante locale (anestetica). Un tubu finu è cavu chjamatu cateteru hè piazzatu attraversu un'arteria. U cateteru hè attentamente spostatu attraversu i principali vini sanguini in a zona di u ventre è u torace in una arteria in u collu. I raggi X aiutanu u duttore à guidà u cateteru versu a pusizione curretta.


Una volta chì u cateteru hè in postu, a tintura hè inviata attraversu u cateteru. L'imaghjini à raggi X sò presi per vede cumu a tintura si move attraversu l'arteria è i vini sanguini di u cervellu. A tintura aiuta à mette in risaltu qualsiasi blocchi in u flussu di sangue.

Calchì volta, un urdinatore caccia l'ossi è i tessuti nantu à l'imaghjini chì sò visti, in modu chì solu i vini sanguini pieni di u tintu sò visti. Questa hè chjamata angiografia di sottrazione digitale (DSA).

Dopu chì i raggi X sò stati presi, u cateteru hè ritiratu. A pressione hè applicata nantu à a gamba in u situ di inserimentu per 10 à 15 minuti per fermà u sanguinamentu o un dispositivu hè adupratu per chjude u foru chjucu. Una fascia stretta hè allora applicata. A vostra gamba deve esse tenuta dritta per 2 à 6 ore dopu a procedura. Fighjate a zona per sanguinà per almenu e prossime 12 ore. In rari casi, una arteria di u polu hè aduprata invece di l'arteria inguinale.

L'angiografia cù un cateteru hè aduprata menu spessu avà. Questu hè perchè MRA (angiografia di risonanza magnetica) è CT angiografia danu immagini più chjare.


Prima di a procedura, u vostru fornitore vi esaminerà è urdinerà analisi di sangue.

Dite à u fornitore se:

  • Avè una storia di prublemi di sangu o pigliate medicinali chì sò diluenti di sangue
  • Avè avutu una reazione allergica à a tintura di cuntrastu di i raggi X o à qualsiasi sustanza iodata
  • Pò esse incinta
  • Avè prublemi di funzione renale

Vi pò esse dettu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 8 ore prima di u test.

Quandu ghjunghjite à u situ di prova, vi darà un vestitu d'ospedale da portà. Duvete caccià tutti i gioielli.

A tavula di raggi X pò sentesi dura è fredda. Pudete dumandà una manta o un cuscinu.

Alcune persone sentenu una puntura quandu a medicina anestetica (anestetica) hè data. Sentirete un dolore è una pressione brevi, forti chì u cateteru hè spustatu in u corpu. Una volta chì u piazzamentu iniziale hè cumpletu, ùn senterete più u cateteru.

U cuntrastu pò causà una sensazione calda o ardente di a pelle di a faccia o di a testa. Questu hè normale è di solitu si ne và in pochi secondi.


Pudete avè una leggera tenerezza è contusioni à u situ di l'iniezione dopu a prova.

L'angiografia cerebrale hè più spessu usata per identificà o cunfirmà i prublemi cù i vasi sanguini in u cervellu.

U vostru fornitore pò ordinà stu test se avete sintomi o segni di:

  • Vasi sanguigni anormali in u cervellu (malformazione vascolare)
  • Bulge di vasi sanguigni in u cervellu (aneurisma)
  • Stringimentu di l'arterie in u cervellu
  • Inflammazione di i vini sanguini in u cervellu (vasculite)

A volte hè adupratu per:

  • Fighjate u flussu di sangue à un tumore.
  • Valuta l'arterie di a testa è di u collu prima di a chirurgia.
  • Truvate un coagulu chì pò avè causatu un colpu.

In certi casi, sta prucedura pò esse aduprata per uttene informazioni più dettagliate dopu chì qualcosa di anormale sia stata rilevata da una risonanza magnetica o CT di a testa.

Questa prova pò ancu esse fatta in preparazione per u trattamentu medicu (procedure di radiologia interventistica) per via di certi vasi sanguigni.

U tintu di cuntrastu chì scorre da u vasciu sangu pò esse un segnu di sangu.

L'arterie strette o bloccate ponu suggerisce:

  • Depositi di colesterolu
  • Un spasm di una arteria cerebrale
  • Disturbi ereditati
  • Coaguli di sangue chì causanu un colpu

I vini sanguini fora di u locu ponu esse da:

  • Tumuri cerebrali
  • Sanguinamentu in u craniu
  • Aneurisma
  • Cunnessione anormale trà l'arterie è e vene in u cervellu (malformazione arteriovenosa)

I risultati anormali ponu ancu esse dovuti à u cancheru chì hà iniziatu in un'altra parte di u corpu è si hè spartu in u cervellu (tumore cerebrale metastaticu).

E cumplicazioni ponu include:

  • Reazione allergica à u tintu di cuntrastu
  • Coagulu di sangue o sanguinamentu induve hè inseritu u cateteru, chì puderia bluccà in parte u flussu di sangue versu a gamba o a manu (raru)
  • Dannu à una arteria o un muru di l'arteria da u cateteru, chì pò bluccà u flussu di sangue è causà un colpu (raru)
  • Dannu à i reni da u cuntrastu IV

Dìite immediatamente à u vostru fornitore se avete:

  • Debbulezza in i musculi di a faccia
  • Numbness in a perna durante o dopu a prucedura
  • Discorsu slurred durante o dopu a procedura
  • Problemi di visione durante o dopu a procedura

Angiograma vertebrali; Angiografia - capu; Angiogramma carotide; Angiografia basata nantu à cateteru cervicocerebrale; Angiografia di sottrazione digitale intra-arteriale; IADSA

  • Cervellu
  • Stenosi carotide - Raggi X di l'arteria sinistra
  • Stenosi carotide - Raggi X di l'arteria destra

Adamczyk P, Liebeskind DS. Imaghjini vascolari: angiografia tomografica computata, angiografia di risonanza magnetica è ultrasuoni. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: cap. 40.

Barras CD, Bhattacharya JJ. Situu attuale di l'imaghjini di u cervellu è e caratteristiche anatomiche. In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: cap. 53.

Chernecky CC, Berger BJ. Angiografia cerebrale (angiograma cerebrale) - diagnostica. In: Chernecky CC, Berger BJ, eds. Prove di Laboratoriu è Prucedure Diagnostiche. 6a ed. St Louis, MO: Elsevier Saunders; 2013: 309-310.

Articuli Fresche

Cume Facilità l'Ansietà di Notte

Cume Facilità l'Ansietà di Notte

Includemu prudutti chì pen emu utili per i no tri lettori. e cumprate per mezu di ligami nantu à ta pagina, pudemu guadagnà una piccula cumi ione. Eccu u no tru pruce u.L'an iet...
Cumu trattà una cicatrice pruriginosa

Cumu trattà una cicatrice pruriginosa

Includemu prudutti chì pen emu utili per i no tri lettori. e cumprate per mezu di ligami nantu à ta pagina, pudemu guadagnà una piccula cumi ione. Eccu u no tru pruce u.E cicatrici ...