Scansione nucleare RBC
Una scansione nucleare RBC utilizza piccule quantità di materiale radioattivu per marcà (tag) i globuli rossi (RBC). U vostru corpu hè dunque scannatu per vede e cellule è seguità cumu si movenu per u corpu.
A prucedura per sta prova pò varià un pocu. Questu dipende da a ragione di a scansione.
I RBC sò tagghiati cù radioisotopu in 1 di 2 manere.
U primu metudu implica a rimozione di sangue da una vena.
I globuli rossi sò separati da u restu di u campione di sangue. E cellule sò poi mischiate cù u materiale radioattivu. E cellule cù u materiale radioattivu sò cunsiderate "tagged". Pocu tempu dopu i RBC marcati sò iniettati in una di e vostre vene.
U secondu metudu implica una iniezione di medicina. U medicamentu permette à u materiale radioattivu di attaccà à i vostri globuli rossi. U materiale radioattivu hè iniettatu in una vena 15 o 20 minuti dopu avè ricevutu stu medicamentu.
A scansione pò esse fatta subitu o dopu un ritardu. Per a scansione, site nantu à un tavulinu sottu una camera speciale. A fotocamera rileva a situazione è a quantità di radiazioni emesse da e cellule marcate.
Una seria di scansi pò esse fatta. E zone specifiche scansionate dipendenu da a ragione di a prova.
Duvete firmà un modulu di accunsentu. Avete messu un vestitu d'ospedale è cacciate ghjuvelli o oggetti metallichi prima di a scansione.
Puderete sente un pocu di dulore quandu l'agulla hè inserita per tirà sangue o per dà l'iniezione. Dopu, ci pò esse qualchì palpitante.
I raggi X è u materiale radioattivu sò indolori. Alcune persone ponu avè u disagiu di stà nantu à u tavulinu duru.
Questa prova hè più spessu fatta per truvà u situ di sangu. Hè fattu in e persone chì anu perdita di sangue da u colon o altre parti di u tractu gastrointestinale.
Un test simile chjamatu ventriculogramu pò esse fattu per verificà a funzione cardiaca.
Un esame nurmale ùn mostra micca un sanguinamentu rapidu da u tractu gastrointestinale.
Ci hè un sanguinamentu attivu da e vie gastrointestinali.
I rischi leggeri da u sangue prelevatu includenu:
- Svenimentu o sintimentu stupitu
- Hematoma (sangue chì s'acumula sottu à a pelle)
- Infezzione (un ligeru risicu ogni volta chì a pelle hè rotta)
Assai raramente, una persona pò avè una reazione allergica à u radioisotopu. Questu pò includere anafilassi se a persona hè assai sensibile à a sostanza.
Sarete esposti à una piccula quantità di radiazioni da u radioisotopu. I materiali si rompenu assai prestu. Quasi tutta a radioattività serà sparita in 1 o 2 ghjorni. U scanner ùn emette micca radiazioni.
A maiò parte di e scansioni nucleari (cumprese una scansione RBC) ùn sò micca cunsigliate per e donne chì sò incinte o chì allattanu.
E scansi ponu avè bisognu à esse ripetute per 1 o 2 ghjorni per rilevà un sanguinamentu gastrointestinale.
Scansione sanguinante, Tag RBC scan; Emorragia - RBC scan
Bezobchuk S, Gralnek IM. Sanguinamentu gastrointestinale mediu. In: Chandrasekhara V, Elmunzer J, Khashab MA, Muthusamy VR, eds. Endoscopia Gastrointestinale Clinica. 3a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 17.
Meguerdichian DA, Goralnick E. Sanguinamentu gastrointestinale. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 27.
Tavakkoli A, Ashley SW. Emorragia gastrointestinali acuta. In: Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL, eds. Sabiston Manuale di Chirurgia. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 46.