Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 17 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 20 Ghjugnu 2024
Anonim
La biopsia avrebbe evitato l’asportazione di un rene
Video: La biopsia avrebbe evitato l’asportazione di un rene

A biopsia renale hè a rimozione di un picculu pezzu di tessutu renale per esame.

Una biopsia di rene hè fatta in l'uspidale. I dui modi più cumuni per fà una biopsia renale sò percutanei è aperti. Queste sò descritte sottu.

Biopsia percutanea

Percutaneu significa attraversu a pelle. A maiò parte di e biopsie renali sò fatte cusì. A prucedura hè di solitu fatta in u modu seguente:

  • Puderete riceve medicinali per rende u sonnu.
  • Ti mentite nantu à u stomacu. Se avete un rene trapiantatu, site mentitu nantu à a vostra schiena.
  • U duttore marca u puntu nantu à a pelle induve hè inserita l'agulla di biopsia.
  • A pelle hè pulita.
  • A medicina numbing (anestetica) hè injectata sottu à a pelle vicinu à a zona renale.
  • U duttore face un tagliu chjucu in a pelle. L'imaghjini ultrasonichi sò usati per truvà u locu propiu. A volte un altru metudu di imaging, cum'è CT, hè adupratu.
  • U duttore inserisce una agulla di biòpsia attraversu a pelle à a superficia di u rene. Vi hè dumandatu di piglià è tene un soffiu prufondu mentre l'agulla entra in u rene.
  • Se u duttore ùn utilizza micca una guida à ultrasuoni, vi pò esse dumandatu di piglià parechji respiri profondi. Questu permette à u duttore di sapè chì l'agulla hè in postu.
  • L'agulla pò esse inserita più di una volta si hè necessariu più di un campione di tissutu.
  • L'acu hè cacciatu. A pressione hè applicata à u situ di a biopsia per fermà ogni sanguinamentu.
  • Dopu à a prucedura, una fascia hè applicata à u situ di biopsia.

Biòpsia aperta


In certi casi, u vostru duttore pò cunsiglià una biopsia chirurgica. Stu metudu hè adupratu quandu hè necessariu un pezzu più grande di tissutu.

  • Ricevi una medicina (anestesia) chì vi permette di dorme è d'esse senza dulore.
  • U chirurgu face un picculu tagliu chirurgicu (incisione).
  • U chirurgu trova a parte di u rene da a quale ci vole à piglià u tissutu biopsicu. U tissutu hè cacciatu.
  • L'incisione hè chjusa cù punti (suture).

Dopu a biopsia percutanea o aperta, puderete stà in ospedale per almenu 12 ore. Riceverete medicinali per u dolore è fluidi per bocca o per una vena (IV). A vostra urina serà verificata per un sanguinamentu intensu. Una piccula quantità di sangu hè normale dopu una biopsia.

Segui l'istruzzioni nantu à a cura di sè stessu dopu a biopsia. Questu pò includere di ùn alzà nunda di più pesu di 10 libbre (4,5 chilogrammi) per 2 settimane dopu a biopsia.

Dìite à u vostru duttore di salute:

  • Circa i medicinali chì state pigliendu, cumprese vitamine è supplementi, rimedi à base di erbe, è medicinali senza prescrizione
  • Sì avete allergii
  • Sì avete prublemi di sanguinamentu o se pigliate medicinali per diluisce u sangue cum'è warfarina (Coumadin), clopidogrel (Plavix), dipyridamole (Persantine), fondaparinux (Arixtra), apixaban (Eliquis), dabigatran (Pradaxa), o aspirina
  • Sì sì o pensate chì pudete esse incinta

A medicina numbing hè aduprata, cusì u dolore durante a procedura hè spessu minore. A medicina numbente pò brusgià o pichjà quandu hè stata iniettata per a prima volta.


Dopu à a prucedura, a zona pò esse tenera o dolente per pochi ghjorni.

Pudete vede sangue rossu è luminosu in l'urina durante e prime 24 ore dopu a prova. Se u sanguinamentu dura più, dite à u vostru duttore.

U vostru duttore pò urdinà una biopsia renale se avete:

  • Una calata senza spiegazione di a funzione renale
  • U sangue in l'urina chì ùn si ne và
  • Proteine ​​in l'urina truvata durante un test di urina
  • Un rene trapiantatu, chì deve esse monitoratu aduprendu una biopsia

Un risultatu nurmale hè quandu u tissutu renale mostra struttura nurmale.

Un risultatu anormale significa chì ci sò cambiamenti in u tissutu renale. Questu pò esse dovutu à:

  • Infezzione
  • Un poviru flussu di sangue attraversu u rene
  • Malatie di u tessutu cunghjuntivu cum'è u lupus eritematosu sistemicu
  • Altre malatie chì ponu influenzà u rene, cum'è a diabetes
  • Rifiutu di trapianto di rene, sè avete avutu un trapianto

I risichi includenu:

  • Sanguinamentu da u rene (in rari casi, pò richiede una trasfusione di sangue)
  • Sanguinamentu in u musculu, chì puderia causà dolore
  • Infezzione (picculu risicu)

Biopsia renale; Biòpsia - rene


  • Anatomia renale
  • Rene - flussu di sangue è urina
  • Biopsia renale

Salama AD, Cook HT. A biopsia renale. In: Yu ASL, Chertow GM, Luyckx VA, Marsden PA, Karl S, Philip AM, Taal MW, eds. Brenner è u Renu di u Rettore. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 26.

Topham PS, Chen Y. Biopsia renale. In: Feehally J, Floege J, Tonelli M, Johnson RJ, eds. Nefrologia clinica cumpleta. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 6.

A Scelta Di L’Editore

Brucia in Ghjinochju

Brucia in Ghjinochju

Dolore ardente à u ghjinochjuPerchè u ghjinochju unu di l'articuli più attivamente u ati in u corpu umanu, u dulore in que ta articulazione ùn hè micca una lagnanza pocu ...
Ci hè Benefici per Usà l'Aloe Vera intornu à i vostri ochji?

Ci hè Benefici per Usà l'Aloe Vera intornu à i vostri ochji?

L'Aloe vera hè una ucculenta aduprata dapoi centinaie d'anni cum'è rimediu naturale per e unburni è altre bru giature minore. U gelu chjaru in e o foglie longhe è pe e ...