Autore: Joan Hall
Data Di Creazione: 28 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Aprile 2025
Anonim
BIOPSIA TESTICULAR
Video: BIOPSIA TESTICULAR

A biopsia testiculare hè una chirurgia per caccià un pezzu di tessutu da i testiculi. U tissutu hè esaminatu sottu un microscopiu.

A biopsia pò esse fatta in parechji modi. U tippu di biopsia chì avete dipende da a ragione di a prova. U vostru duttore di salute vi parlarà nantu à e vostre opzioni.

A biopsia aperta pò esse fatta in l'uffiziu di u fornitore, un centru chirurgicu, o in un ospedale. A pelle sopra u testicu hè pulita cun una medicina antisettica (antisettica). A zona intornu hè cuperta cun un asciugamanu sterile. Un anesteticu lucale hè datu per annurisce a zona.

Un picculu tagliu chirurgicu hè fattu attraversu a pelle. Un picculu pezzu di u tissutu testicu hè eliminatu. L'apertura in u testicu hè chjusa cù una stich. Un altru puntu chjude u tagliu in a pelle. A prucedura hè ripetuta per l'altru testiculu se hè necessariu.

A biòpsia agulla hè più spessu fatta in l'uffiziu di u fornitore. A zona hè pulita è l'anestesia lucale hè aduprata, cum'è in a biopsia aperta. Un campione di u testicu hè pigliatu cù una agulla speciale. A prucedura ùn richiede micca un tagliu in a pelle.


A seconda di a ragione di a prova, una biopsia di agulla pò esse micca pussibile o raccomandata.

U vostru fornitore vi pò dì di ùn piglià micca aspirina o medicinali chì cuntenenu aspirina per 1 settimana prima di a procedura. Chiede sempre à u vostru fornitore prima di fermà qualsiasi medicamentu.

Ci serà una stizza quandu l'anesteticu hè datu. Duvete solu sente pressione o disconfortu simile à un pincelu durante a biopsia.

U test hè u più spessu fattu per truvà a causa di l'infertilità maschile. Hè fattu quandu un'analisi di sperma suggerisce chì ci sia sperma anormale è altri testi ùn anu micca trovu a causa. In certi casi, i sperma ottenuti da una biopsia testiculare ponu esse aduprati per fertilizà l'ovu di una donna in lab. Stu prucessu hè chjamatu fertilizazione in vitro.

U sviluppu di u sperma pare nurmale. Ùn si trovanu cellule cancerose.

I risultati anormali ponu significà un prublema cù a funzione di sperma o ormone. A biòpsia pò esse capace di truvà a causa di u prublema.

In certi casi, u sviluppu di u sperma pare normale in u testicu, ma l'analisi di sperma ùn mostra micca sperma o sperma ridutta. Questu pò indicà un bloccu di u tubu attraversu u quale u sperma viaghja da i testiculi à l'uretra. Stu bloccu pò à volte esse riparatu cù una chirurgia.


Altre cause di risultati anormali:

  • Un cumbugliu simile à una cista piena di fluidi è cellule di sperma morti (spermatocele)
  • Orchitis

U vostru fornitore vi spiegherà è discuterà cun voi tutti i risultati anormali.

Ci hè un picculu risicu di sanguinamentu o d'infezzione. A zona pò esse dolorosa per 2 à 3 ghjorni dopu a biopsia. U scrotum pò gonfà o diventà scoloritu. Questu averebbe chjaru in pochi ghjorni.

U vostru fornitore pò suggerisce chì porti un supportu atleticu per parechji ghjorni dopu a biopsia. In a maiò parte di i casi, duverete evità l'attività sessuale da 1 à 2 settimane.

L'utilizazione di un pacchettu fretu per e prime 24 ore pò diminuisce u gonfiore è u disagiu.

Mantene a zona secca per parechji ghjorni dopu a procedura.

Continuate à evità l'usu di l'aspirina o di i medicinali chì cuntenenu aspirina per 1 settimana dopu a procedura.

Biopsia - testiculu

  • Glàndule endocrine
  • Anatomia riproduttiva maschile
  • Biopsia testiculare

Chiles KA, Schlegel PN. Recuperazione di sperma. In: Smith JA Jr, Howards SS, Preminger GM, Dmochowski RR, eds. Atlas di Chirurgia Urologica di Hinman. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 107.


Garibaldi LR, Chematilly W. Disorders of pubertal development. In: Kliegman RM, Stanton BF, St. Geme JW, Schor NF, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 562.

Niederberger CS. Infertilità maschile. In: Wein AJ, Kavoussi LR, Partin AW, Peters CA, eds. Urologia Campbell-Walsh. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 24.

Interessante

Avvelenamentu alimentariu

Avvelenamentu alimentariu

L'avvelenamentu alimentariu i faci quandu i ingolle cibu o acqua chì cuntene batteri, para iti, viru , o e to ine fatte da que ti germi. A maiò parte di i ca i ò cau ati da batteri ...
MCV (Volume corpusculare medio)

MCV (Volume corpusculare medio)

MCV ignifica vulume corpu culare mediu. Ci hè trè tippi principali di corpu culi (globuli di u angue) in u angue - globuli ro i, globuli bianchi è pia trine. Un te t di angue MCV mi ura...