Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 14 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
Acute Otitis Media (Causes, Pathophysiology, signs and symptoms, treatment and complications)
Video: Acute Otitis Media (Causes, Pathophysiology, signs and symptoms, treatment and complications)

L'Otitis media cù effusione (OME) hè un fluidu spessu o appiccicosu daretu à u timpanu in l'arechja media. Accade senza infezzione di l'arechja.

A tromba d'Eustachiu cullega l'internu di l'arechja à u fondu di a gola. Stu tubu aiuta à drenà u fluidu per impedisce ch'ellu si crei in l'arechja. U fluidu sgotta da u tubu è hè inghjuttitu.

OME è infezioni di l'arechja sò cunnessi in dui modi:

  • Dopu chì a maiò parte di e infezioni à l'arechja sianu trattate, u fluidu (un effusione) ferma in l'arechja media per qualchì ghjornu o settimane.
  • Quandu a tromba d'Eustachiu hè parzialmente bluccata, u fluidu s'accumula in l'arechja media. I batteri in l'arechja diventanu intrappulati è cumincianu à cresce. Chistu pò purtà à una infezzione di l'arechja.

Ciò chì seguita pò causà gonfiore di u rivestimentu di u tubu d'Eustachiu chì porta à un aumentu di fluidu:

  • Allergii
  • Irritanti (in particulare fumu di sigaretta)
  • Infezioni respiratorii

E cose chì seguitanu ponu fà chiudere o bloccà a tromba di Eustachiu:

  • Bere mentre stendu nantu à u vostru spinu
  • Aumenti improvvisi di a pressione di l'aria (cum'è a discesa in un aereo o in una strada di muntagna)

Entrà l'acqua in l'arechje di un criaturu ùn cunducerà micca à un tubu bluccatu.


OME hè u più cumunu in l'invernu o in prima primavera, ma pò accade à ogni mumentu di l'annu. Pò influenzà e persone di ogni età. Accade u più spessu in i zitelli di menu di 2 anni, ma hè raru in i neonati.

I zitelli più ghjovani ottenenu OME più spessu di i zitelli più vechji o di l'adulti per parechje ragioni:

  • U tubu hè più cortu, più orizontale è più dirittu, chì facilita l'entrata di i batteri.
  • U tubu hè floppier, cù un'apertura più chjuca chì hè faciule da bluccà.
  • I zitelli chjuchi anu più fretu perchè ci vole u tempu per chì u sistema immunitariu sia capace di ricunnosce è di scansà i virus di u fretu.

U fluidu in OME hè spessu finu è acquoso. In u passatu, si pensava chì u fluidu diventava più grossu più longu era prisente in l'arechja. ("Arechja di colla" hè un nome cumunu datu à OME cù un fluidu spessore.) Tuttavia, u spessore di u fluidu hè oramai pensatu chì hè ligatu à l'arechja stessa, piuttostu chè à u tempu chì u fluidu hè prisente.

A diversità di i zitelli cun una infezzjoni di l'arechja, i zitelli cun OME ùn agiscenu micca malati.


OME spessu ùn hà micca sintomi evidenti.

I zitelli più vechji è l'adulti spessu si lagnanu di udizione soffocata o di un sensu di pienezza in l'arechja. I zitelli più ghjovani ponu aumentà u volume di a televisione per via di a perdita di udizione.

U pruprietariu di a salute pò truvà OME mentre cuntrolla l'arechje di u to figliolu dopu chì una infezzione di l'arechja sia stata trattata.

U fornitore esaminerà u timpanu è cercerà certi cambiamenti, cume:

  • Bolle d'aria nantu à a superficia di u timpanu
  • Dullness di u timpanu quandu una luce hè aduprata
  • Tempiu chì ùn pare micca muvimentu quandu si soffienu picculi soffii d'aria
  • Fluidu daretu à u timpanu

Un test chjamatu timpanometria hè un strumentu precisu per diagnosticà OME. I risultati di sta prova ponu aiutà à dì a quantità è u spessore di u fluidu.

U fluidu in l'arechja media pò esse rilevatu accuratamente cù:

  • Otoscopiu acusticu
  • Riflettometru: Un dispositivu portatile

Un audiometru o un altru tipu di test di audizione formale pò esse fattu. Questu pò aiutà u fornitore à decide di u trattamentu.


A maiò parte di i fornitori ùn tratteranu micca OME prima, a menu chì ùn ci sia ancu segni di un'infezzione. Invece, verificeranu di novu u prublema in 2 à 3 mesi.

Pudete fà i cambiamenti seguenti per aiutà à schjarisce u fluidu daretu à u timpanu:

  • Evite u fumu di cigarette
  • Incuraghjite i zitelli à allattà
  • Trattate l'allergii allughjendu si da i triggers (cum'è a polvera). L'adulti è i zitelli maiò ponu riceve medicinali allergii.

U più spessu u fluidu schjarisce da solu. U vostru fornitore pò suggerisce di guardà a cundizione per un pezzu per vede s'ellu s'aggrava prima di ricumandà u trattamentu.

Se u fluidu hè sempre presente dopu 6 settimane, u fornitore pò raccomandà:

  • Continuendu à guardà u prublema
  • Un test di audizione
  • Una prova unica di antibiotici (s'elli ùn eranu micca datu prima)

Se u fluidu hè sempre presente à 8 à 12 settimane, l'antibiotici ponu esse pruvati. Queste medicine ùn sò micca sempre utili.

In un certu puntu, l'audizione di u zitellu deve esse testata.

Se ci hè una perdita uditiva significativa (più di 20 decibel), antibiotici o tubi di l'arechja ponu esse necessarii.

Se u fluidu hè sempre prisente dopu à 4 à 6 mesi, i tubi sò probabilmente necessarii, ancu s'ellu ùn ci hè micca una perdita uditiva maiò.

A volte l'adenoidi devenu esse cacciati per chì a tuba d'Eustachiu funziona currettamente.

OME u più spessu si ne và da per ellu per qualchì settimana o mesi. U trattamentu pò accelerà stu prucessu. L'arechja di colla ùn pò micca schiarisce quant'è OME cun un fluidu più finu.

OME ùn hè micca spessu periculosu per a vita. A maiò parte di i zitelli ùn anu micca dannu à longu andà à a so capacità auditiva o parlante, ancu quandu u fluidu ferma per parechji mesi.

Chjamate u vostru fornitore se:

  • Pensate chì voi o u vostru zitellu puderete avè OME. (Duvete cuntinuà à guardà a cundizione finu à chì u fluidu sia sparitu.)
  • Sintomi novi si sviluppanu durante o dopu u trattamentu per stu disordine.

Aiutà u vostru zitellu à riduce u risicu di infezioni à l'arechja pò aiutà à prevene l'OME.

 

OME; Otite media secretoria; Otite media serosa; Otite media silenziosa; Infezzione silenziosa di l'arechja; Colla arechja

  • Chirurgia di u tubu di l'arechja - cosa dumandà à u vostru duttore
  • Eliminazione di tonsilla è adenoide - scarica
  • Anatomia di l'arechja
  • Infezzione di l'orechja media (otite media)

Kerschner JE, Preciado D. Otitis media. In: Kliegman RM, St. Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 21a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: cap 658.

Pelton SI. Otite esterna, otite media è mastoidite. In: Bennett JE, Dolin R, Blaser MJ, eds. Mandell, Douglas, è Principi è Pràtica di Bennett di Malatie Infettive. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 61.

Rosenfeld RM, Shin JJ, Schwartz SR, et al. Linea guida di pratica clinica: Otitis media cun effusivu riassuntu esecutivu (aghjurnamentu). Otolaryngol Head Neck Surg. 2016; 154 (2): 201-214. PMID: 26833645 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26833645/.

Schilder AGM, Rosenfeld RM, Venekamp RP. Otite media acuta è otite media cù effusione. In: Flint PW, Francis HW, Haughey BH, et al, eds. Otorinolaringologia Cummings: Chirurgia di u Capu è di u Collu. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: cap. 199.

Leghje Oghje

Pralatrexate Injection

Pralatrexate Injection

L'iniezione di Pralatrexate hè aduprata per trattà u linfoma perifericu di cellule T (PTCL; una forma di cancru chì principia in un certu tippu di cellule in u i tema immunitariu) c...
Niacina per u colesterolu

Niacina per u colesterolu

A niacina hè una vitamina B. Quandu hè pre u cum'è una pre crizione in do i più grandi, pò aiutà à abba à u cole terolu è altri gra i in u angue. A nia...