Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 12 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
2-Minute Neuroscience: Functional Magnetic Resonance Imaging (fMRI)
Video: 2-Minute Neuroscience: Functional Magnetic Resonance Imaging (fMRI)

Una scansione MRI (risonanza magnetica) di a gamba di a gamba utilizza magneti forti per creà immagini di a gamba. Questu pò include a caviglia, u pede è i tessuti circostanti.

Una risonanza MRI crea dinò ritratti di u ghjinochju.

A MRI ùn usa micca radiazioni (raggi X).

L'imaghjini MRI singuli sò chjamati fette. L'imaghjini ponu esse almacenati in un urdinatore o stampati in film. Un esame produce parechje immagini.

Vi sarà dumandatu di portà un vestitu d'ospedale o vestiti senza cerniere metalliche o snaps (cume pantaloni di sweat è una maglietta). Assicuratevi di caccià u vostru orologio, gioielli è portafogliu. Alcuni tipi di metallu ponu causà immagini sfocate.

Puderete nantu à una tavula stretta chì scorri in un scanner simile à un tunnel.

Alcuni esami usanu una tintura speciale (cuntrastu). A maiò parte di u tempu, uttene a tintura attraversu una vena in u vostru bracciu o in a manu prima di u test. A volte, a tintura hè data in una articulazione. U tintu aiuta u radiologu à vede certe zone più chjaramente.

Durante a MRI, a persona chì gestisce a macchina vi guarderà da un'altra stanza. U test dura più spessu da 30 à 60 minuti, ma pò piglià più tempu.


Vi pò esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di a scansione.

Dìite à u vostru duttore sanitariu se avete paura di spazii chjusi (avete claustrofobia). Pudete esse datu un medicamentu per aiutà vi sentite sonnolente è menu ansiosu. U vostru fornitore pò suggerisce una MRI "aperta", in cui a macchina ùn hè micca cusì vicina à u corpu.

Prima di a prova, dite à u vostru fornitore se avete:

  • Clips d'aneurismu cerebrale
  • Certi tippi di valvule cardiache artificiali
  • Defibrillatore di u core o pacemaker
  • Impianti di l'arechja interna (cocleare)
  • Malattia renale o dialisi (forse ùn puderete micca riceve cuntrastu)
  • Articuli artificiali messi di recente
  • Certi tipi di stent vascular
  • Travagliatu cù lametta (pudete avè bisognu di teste per verificà i pezzi metallichi in i vostri ochji)

Perchè a MRI cuntene magneti forti, l'uggetti metallichi ùn sò micca permessi in a stanza cù u scanner MRI:

  • Penne, coltelli da tasca è occhiali ponu vulà attraversu a stanza.
  • Articuli cum'è gioielli, orologi, carte di creditu è ​​apparecchi acustici ponu esse danneggiati.
  • Pins, forchette, cerniere metalliche, è articuli metallichi simili ponu distorsione l'imaghjini.
  • U travagliu dentale amovibile deve esse fattu subitu prima di a scansione.

Un esame MRI ùn causa micca dolore. Averete bisognu à mentì ferma. Troppu muvimentu pò sfocà e immagini MRI è causà errori.


A tavula pò esse dura o fredda, ma pudete dumandà una manta o un cuscinu. A macchina emette forti rumori battendu è ronzendu quandu accesa. Pudete portà tappi per l'arechja per aiutà à bluccà u rumu.

Un interfonu in a stanza permette di parlà à qualchissia in ogni mumentu. Alcune MRI anu televisori è cuffie speciali per aiutà u tempu à passà.

Ùn ci hè tempu di ricuperazione, salvu chì vi anu datu una medicina per rilassate. Dopu una scansione MRI, pudete tornà à a vostra dieta normale, attività è medicinali.

Questa prova furnisce immagini dettagliate di e parti di a gamba chì sò difficiuli à vede chjaramente nantu à e scansioni CT.

U vostru fornitore pò ordinà una risonanza magnetica di a gamba se avete:

  • Una messa chì si pò sente à un esame fisicu
  • Un scupertu anormale nantu à una radiografia o scansione ossea
  • Difetti di nascita di a gamba, a caviglia o u pede
  • Dolore di l'osse è frebba
  • Ossu rottu
  • Diminuzione di u muvimentu di l'articulazione di a caviglia
  • Dolore, gonfiore, o rossu in una gamba
  • Rossu o gonfiore di l'articulazione di a caviglia
  • Dolore à e ghjambe è una storia di cancheru
  • Dolore à a gamba, à u pede o à a caviglia chì ùn migliora micca cù u trattamentu
  • Instabilità di a vostra caviglia è di u pede

Un risultatu nurmale significa chì a to gamba pare OK.


I risultati anormali ponu esse da:

  • Cambiamenti degenerativi per via di l'età
  • Abscesu
  • Tendinite d'Achille
  • Artrite
  • Osso rottu o frattura
  • Infezzione in l'ossu
  • Ligamentu, tendinu, o ferita di cartilagine
  • Danni musculari
  • Osteonecrosi (necrosi avascolare)
  • Rottura di fascia plantare (Vede: fascite plantare)
  • Disfunzione posteriore di u tendinu tibiale
  • Lacrima o rumpitura di u tendinu d'Achille in a zona di a caviglia
  • Tumore o cancheru in l'ossu, musculu, o tessuti molli

Parlate cù u vostru fornitore nantu à e vostre dumande è preoccupazioni.

A MRI ùn cuntene nisuna radiazione. Ùn ci sò stati signalati effetti collaterali da i campi magnetichi è l'onde radio.

Hè ancu sicuru d'avè a risonanza magnetica durante a gravidanza. Nisun effetti secundariu o cumplicazioni sò stati pruvati.

U tippu u più cumunu di cuntrastu (tintura) adupratu hè u gadoliniu. Hè assai sicuru. E reazzioni allergiche sò rare. Tuttavia, u gadoliniu pò esse dannosu per e persone cun prublemi renali chì anu bisognu di dialisi. Se avete prublemi di rene, per piacè dì à u vostru fornitore prima di u test.

I forti campi magnetichi creati durante una MRI ponu fà chì i pacemaker di u core è altri impianti ùn funzionanu micca bè. Pò ancu fà chì un pezzu di metallu in u vostru corpu si sposti o si sposti. Per ragioni di sicurezza, per piacè ùn portate nunda chì cuntene metallu in a stanza di u scanner.

E prove chì ponu esse fatte invece di una MRI includenu:

  • Scansione di l'osse
  • CT scan di a perna
  • Scansione di tomografia à emissione di positroni (PET)
  • Radiografia di a gamba

Un CT scan pò esse preferitu in una emergenza. U test hè più veloce di MRI è spessu dispunibule in sala d'urgenza.

MRI - estremità inferiore; Imagine di risonanza magnetica - gamba; Imaghjini di risonanza magnetica - estremità inferiore; MRI - caviglia; Stampa di risonanza magnetica - caviglia; MRI - femur; MRI - ghjamba

  • Riparazione di frattura di femur - scarica
  • Frattura di l'anca - scarica

Kosmas C, Schreibman KL, Robbin MR. Pede è caviglia. In: Haaga JR, Boll DT, eds. CT è MRI di u Corpu Tuttu. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 64.

Kadakia AR. Imaging di u pede è di a caviglia. In: Miller MD, Thompson SR, eds. DeLee è Drez's Orthopedic Sports Medicine. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2015: chap 111.

Thomsen HS, Reimer P. Media di cuntrastu intravasculare per radiografia, CT, MRI è ultrasound. In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison: Un Manuale di Stampa di Imaging Medicu. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Churchill Livingstone; 2015: chap 2.

ID Wilkinson, Graves MJ. Imaging per risonanza magnetica: In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison: Un Manuale di Stampa di Imaging Medicu. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Churchill Livingstone; 2015: chap 5.

Vi Cunsigliemu Di Vede

Sintomi di pressione sanguigna bassa (ipotensione)

Sintomi di pressione sanguigna bassa (ipotensione)

A pre ione anguigna ba a, cunni ciuta ancu cientificamente cum'è ipoten ione, pò e e identificata attraver u alcuni intomi, cume vertigini, en azione di venimentu è cambiamenti di v...
Trasplante di medula ossea: quandu hè indicatu, cumu si face è risica

Trasplante di medula ossea: quandu hè indicatu, cumu si face è risica

U trapianto di midollo o eu hè un tippu di trattamentu chì pò e e adupratu in ca u di malatie gravi chì affettanu a midula o ea, ciò chì li rende incapace di compie a o f...